Experţii spun că doar campania aeriană, condusă de Statele Unite, prima purtată contra unui stat suveran în jumătate de secol de la fondarea NATO, a putut pune capăt conflictului din Kosovo, ultimul capitol sângeros al dezmembrării fostei Iugoslavii.
Acestea au purtat, în toamna anului trecut, un scurt război care s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor şi doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor.
În paralel, notează agențiile internaționale, guvernul centrafrican a acordat permise de exploatare minieră unor societăți ruse controlate de oligarhul Evgheni Prigojin, poreclit bucătarul lui Putin.
În aprilie, o analiză publicată de veridica.ro constata că, alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est.
E pentru a doua oară când nord-macedonenii decid expulzarea unui diplomat rus, după cel trimis acasă în 2018, din rațiuni de securitate internă și în semn de solidaritate cu Marea Britanie, pe al cărei teritoriu agenții spionajului militar moscovit au încercat să-l otrăvească pe fostul lor camarad transfug Serghei Skripal.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
Observatorii notează că declarația e mai degrabă neobișnuită, fiindcă Zeman a fost tot timpul cotat drept un filorus.
Analiștii notează că, dacă acolo mizele campaniilor antivaccinare sunt mai curând pecuniare sau derivă din halucinații conspiraționiste, în Europa există o dimensiune geopolitică a dezinformării pe marginea campaniilor de imunizare.
În martie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut un turneu diplomatic în cele trei state ex-sovietice, ai căror lideri pro-occidentali vor să iasă de pe orbita Moscovei.
Numai anul acesta, alte două ţări membre NATO, Italia şi Bulgaria, au dezvăluit afaceri de spionaj în care militarii lor fuseseră racolaţi de agenţi ruşi.
Scopul Kremlinului este de a menține majoritatea pro-rusă în legislativul de la Chișinău și de a bloca orice proces de apropiere a Basarabiei de România, de Uniunea Europeană și de NATO – conchide el.
În situl de la Babi Yar, unde au fost, în total, omorâți circa o sută de mii de oameni – evrei, romi, partizani și prizonieri – exista, deja, un monument construit de autoritățile sovietice în 1976 și dedicat "cetățenilor și prizonierilor de război sovietici", fără nicio mențiune despre victimele evreiești.
Al 12-lea în clasamentul celor mai bogaţi ucraineni, cu o avere pe care revista de specialitate Forbes o estimează la circa 620 milioane de dolari, Medvedciuk e un finanțator generos al propagandei filoruse din Ucraina, ce pledează pentru acordarea unei largi autonomii regiunilor separatiste din estul țării, cunoscute sub termenul generic de Donbas.
Sângerosul conflict azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate în imperiul roşu.
Exercițiile militare organizate de Moscova în Crimeea sunt legitime întrucât au loc pe teritoriu rusesc, afirmă ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, într-un interviu în care reia o serie de teze ale propagandei Kremlinului, inclusiv unele legate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Comentatorii spun că ei ar putea să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Cu excepţia notabilă a Ungariei, numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, între care România, au adoptat, în ultimele săptămâni, decizii privind expulzarea unor diplomaţi ruşi.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Numită Relansarea Armeniei, aceasta promite că, după scrutinul de pe 20 iunie, va reface economia şi va recupera teritoriile pierdute în războiul cu Azerbaidjanul, din toamna anului trecut.
Recent, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut deputaţilor georgieni să aprobe un un acord de compromis, care să pună capăt crizei politice acute din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Ancheta de presă e stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
Anterior, ruşii şi-au consolidat prezenţa militară în Armenia, unde aveau, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
Izbucnirea nervoasă a liderului de la Minsk survine după ce, miercuri, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
