Reuniunea are loc pe fondul unor tensiuni pe mai multe fronturi între cele două puteri globale, Statele Unite ameninţând Moscova cu măsuri dacă Rusia nu va pune capăt unui val de atacuri cibernetice despre care oficialii americani spun că provin în mare parte de pe teritoriul său.
Declaraţia lui Nikol Pașinian vine la o zi după ce trei militari armeni și-au pierdut viața în confruntări cu forțele azere de la frontieră.
„Dacă ne vom afla în război, într-un adevărat război armat, cu o altă mare putere, aceasta va fi din cauza unui atac cibernetic“ – a avertizat preşedintele Joe Biden.
Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci, în timp ce, pentru occidentali, supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.
Guvernele american și german au convenit, în principiu, să sancționeze Moscova dacă aceasta va folosi noul gazoduct ca pe o armă politică și să ofere compensații Ucrainei pentru pierderile financiare pe care i le va provoca modificarea fluxului de gaze rusești spre vestul Europei.
Comentatorii amintesc că nu e prima dată când conflictul ruso-ucrainean are ecouri în sportul mondial.
Nu e prima oară când polonezii și ucrainenii critică virulent și la unison proiectul Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
România ar uma să înființeze o armată comuncă Ucraina, iar acesta este un plan al Statelor Unite îndreptat împotriva Rusiei, potrivit unei narațiuni false care apare în presa de la București și de la Chișinău. Narațiunea atribuie prevederi inexistente unui Acord de cooperare militară dintre România și Ucraina.
Americanii spun că gazoductul Nord Stream 2 e o idee proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, aprecia că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'.
După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.
Agenții Moscovei și ai sateliților săi din spatele fostei Cortine de Fier au fost permanent prezenți la Viena, considerată, în timpul Războiului Rece, placa turnantă a spionajului în Europa.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat speranța că occidentalii îi vor putea oferi țării sale garanții de securitate energetică, pe fondul temerilor pe care le provoacă la Kiev apropiata inaugurare a gazoductul Nord Stream 2, ce va lega Germania de Rusia, prin Marea Baltică.
De la declanşarea pandemiei, ţara a înregistrat peste 30 de mii de decese provocate de noul coronavirus, ceea ce, la o populaţie de sub zece milioane de locuitori, reprezinta una dintre cele mai mari rate din Europa.
Anul trecut, Statele Unite şi Polonia au încheiat un acord de cooperare în domeniul apărarii, iar Pentagonul a anunţat desfăşurarea prin rotaţie a încă o mie de militari, pe lângă cei 4.500 aflaţi, deja, în ţara aliată de pe Flancul Estic al NATO.
El și-a preluat portofoliul în februarie 2014, după revolta pro-occidentală de la Kiev, cunsocută drept Euro-Maidan, și a fost singurul ministru care și-a păstrat postul în tot acest interval, sub diferiți premieri și doi președinți.
Vaccinul rusesc ar putea să nu fie niciodată omologat în Uniunea Europeană – aprecia, la sfârșitul lui iunie, premierul italian Mario Draghi.
Secretarul american de Stat, Antony Blinken, își exprimase convingerea că gazoductul Noprd Stream 2, care va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică, e o idee proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Adjunctul secretarului american de Stat, George Kent, a evocat exodul similar plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.
Oficialii de la Moscova au negat permanent implicarea statului rus în actele de piraterie informatică, dar Departamentul american al Justiției afirmă că hackerii sunt protejați de autorități și că ar fi inutil să ceară extrădarea lor.
A fost reținut și Egor Martinovici, redactorul șef al publicației Nașa Niva, fondată în 1906, în vremea stăpânirii țariste, de mari nume ale literaturii belaruse din epocă.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Analiștii ironizează eficiența vânătorilor fesebiști de consuli de la Sankt-Petersburg, fosta capitală a Rusiei dinaintea revoluției bolșevice, după ce, în aprilie, și consulul Ucrainei, Aleksandr Sosoniuk, a fost arestat și, ulterior, expulzat, sub acuzații similare.
Luna trecută, Rusia se declarase îngrijorată de speculaţiile privind aşa-numita foaie de parcurs a aderării Ucrainei la NATO și avertizase că acestea pot înteți conflictul din Donbas.
Analiștii spun că premierul armean, Nikol Pașinian, a câștigat un plus de legitimitate pentru a negocia cu azerii, după ce, pe 20 iunie, formațiunea sa și-a adjudecat majoritatea în noul Parlament la alegerile legislative anticipate.
Cu o săptămâna înaintea alegerilor parlamentare anticipate, politicienii filoruși de la Chișinău continuă să-i atace pe ambasadorii occidentali.
În aprilie, Cehia a anunțat că ia în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și a acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a deschis, săptămâna trecută, șantierul primului pod peste viitorul canal, un proiect faraonic menit să dubleze strâmtoarea Bosfor și pe care adversarii regimului îl consideră inutil, foarte costisitor și cu efecte devastatoare asupra mediului.
Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice, în dosarul tentativei de asasinat, în 2018, a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal.
Reinflamarea retoricii rusești survine la nici două săptămâni după întâlnirea de pe 16 iunie, din Elveția, de la Geneva, dintre președinții Vladimir Putin și Joe Biden.
