Occidentalii acuză Moscova că folosește vaccinul ca pe un instrument geopolitic, dar cancelarul Sebastian Kurz spune că importantă e doar eficiența serului.
În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
Şase miniştri, inclusiv al cel de la Sănătate, au plecat în ultima vreme din guvernul cu 16 membri, creat de o coaliție cvadripartită de dreapta, măcinată de numeroase scandaluri.
Adversarii săi l-au calificat drept un activ militant pentru reorientarea geopolitică a Cehiei spre Rusia, chiar și după anexarea ilegală a Crimeei și după invazia din estul Ucrainei, precum și pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei de Uniunea Europeană.
Atât opoziția, cât și armata, vor ca el să plece, după ce a semnat cu Azerbaidjanul un armistiţiu mediat de Rusia, în urma căruia Armenia a pierdut teritorii din enclava azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.
Aceștia au fost numiţi de fostul preşedinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia în februarie 2014, după trei luni de proteste de stradă ce au dus la răsturnarea sa de la putere.
Cu acești bani, a creat și finanțat cel mai mare partid promoscovit din Ucraina, favorit, acum, potrivit sondajelor, în intențiile de vot ale compatrioților săi.
Piraţii ar fi încercat, prin intermediul unor e-mailuri de phishing, să deturneze conturile unor membri aparţinând în majoritate formaţiunii conservatoare a Angelei Merkel (CDU/CSU) şi Partidului Social-Democrat (SPD), membre ale coaliţiei la guvernare.
Acestea au difuzat imagini cu arestările, în care se vede cum agenţii forțelor de ordine acţionează brutal chiar şi împotriva trecătorilor.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Parlamentul României pregătește, din obediență față de Statele Unite, o lege antirusească gândită pentru un avocat corupt. Această narațiune falsă apare într-o postare de pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei la București care critică așa-numita lege Magnițiki, aflată la Camera Deputaților după ce a fost adoptată de Senat. Legea prevede, de fapt, instituirea unor sancțiuni pentru cetățenii străini care se fac vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjarto, mai susţine că achiziţionarea de vaccinuri anti-COVID 19 din Rusia şi China nu a fost motivată ideologic.
Startul campaniei de vaccinare s-a dat la începutul lunii, după ce Republica Moldova a primit 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca, ca ajutor din partea României, dintr-un total de 200 de mii promise, în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis.
Conducta de 11 miliarde de dolari, unul dintre cele mai importante proiecte ale Rusiei în Europa, a provocat tensiuni multiple și numeroase cancelarii au afirmat că ar agrava dependenţa economică şi politică a Europei faţă de ruși.
Restricţiile vizează și 23 de ruşi, majoritatea angajaţi ai ministerului de Interne şi ai serviciilor de securitate de la Moscova, precum şi peste 80 de societăţi şi companii mass-media, între care agenţia de presă TASS şi agenţia pro-Kremlin Rossiya Segodnia.
Bruxellesul a decis penalizarea unor ruși și chinezi pentru încălcarea gravă a drepturilor omului.
Membrii acesteia transmiteau informaţii clasificate despre Bulgaria, NATO şi Uniunea Europeană la ambasada Rusiei la Sofia.
Aceasta a fost înființată de un militant francez de extrema dreaptă, condamnat la doi ani de închisoare pentru proxenetism în formă agravată.
Confruntată cu probleme de organizare acasă şi capacităţi limitate de producţie a vaccinului Sputnik V, Rusia face bluf în Europa, prefăcându-se că abia aşteaptă ca Agenţia Europeană a Medicamentului (AEM) să aprobe pentru utilizare serul pentru a umple golul de aprovizionare al UE.
Peste 80% dintre slovaci vor ca şeful Guvernului să plece.
Luna trecută, un tribunal din Rusia a condamnat un bărbat la opt ani de închisoare, sub acuzația de trădare, pentru că ar fi oferit secrete de stat Chinei, și, potrivit analiștilor, acest caz scoate în evidenţă tensiunile din spatele încercării Kremlinului de a întări legăturile cu Beijingul.
Echipa preşedintelui american, Joe Biden, a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ''la momentul potrivit', ''nu va da înapoi'' şi ''va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie''.
Suporterii lui apreciază că probele reţinute contra lui sunt inconsistente şi acuză o justiţie selectivă şi coruptă.
Propaganda rusească împotriva lui Biden, după declarațiile dure făcute de acesta cu privire la Vladimir Putin, este rezumată de Novoya Gazeta, una dintre puținele publicații independente de la Moscova.
Procurorii de la Sofia au anunţat arestarea a şase persoane, printre care cadre din ministerul Apărării, suspectate de spionaj în beneficiul ruşilor.
Analiștii spun că longevitatea regimului de la Minsk se datorează și susținerii din partea Moscovei, care vede Belarusul ca pe un stat-tampon în fața Uniunii Europene și NATO.
Analiștii prevăd prelungirea disputei dintre un Legislativ dominat de stânga rusofilă și preşedintele Maia Sandu, aleasă cu un program pro-Uniunea Europeană.
Cotată, până în 1989, drept cel mai docil satelit al fostei Uniuni Sovietice, dar membră a NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, Bulgaria întreţine, în mod tradiţional, relaţii economice strânse cu Rusia.
Decizia a fost anunţată după ce preşedintele american, Joe Biden, l-a calificat drept asasin pe omologul său rus, Vladimir Putin, și a afirmat că acesta 'va plăti' pentru amestecul în alegerile prezidențiale de anul trecut.
Diplomați occidentali afirmaseră că politicienii corupţi şi infractorii nu mai pot dicta viitorului republicii, care merită şi cere mai mult.
Diplomația rusă pare a fi intrat într-o logică a escaladării cu privire la propunerile de redenumire a parcului Tolbuhin din București. După reacții inițiale ale ambasadei Rusiei la București, chestiunea a fost abordată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe de la Moscova.
'Putin este preşedintele nostru şi un atac împotriva lui este un atac împotriva ţării noastre' - susţine şeful Dumei de Stat, Viaceslav Volodin.