65,8% dintre respondenţi preferă ca România să fie membră NATO, pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar.
Istoricul Ion Varta spune că sub regimul sovietic instaurat forţat în stânga Prutului "a fost un genocid în toată legea".
Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat, săptămâna trecută, Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră și a ameninţat că ruşii îşi vor apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare.
Comandantul navei, Vince Owen, a declarat că Marea Britanie, alături de aliații și partenerii săi, precum Georgia, va continua să vegheze la securitatea regională, stabilitatea și prosperitatea din zona Mării Negre.
Dintre cele 27 de state membre, doar Ungaria și Slovacia l-au achiziționat, iar la Bratislava serul rusesc a provocat o criză politică majoră.
Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania.
Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei.
Pentru România, aceasta este o zonă de interes geopolitic prioritar, iar soluţionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv strategic.
Moscova apreciază că șefa statului face declarații severe cu privire la regiunea secesionistă.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în statele pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.
Comentariile de presă afirmă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra.
În aprilie, slovacii se temeau că au primit de la Moscova vaccinuri contrafăcute.
Comentatorii remarcă faptul că acest caz de spionaj civil survine după multă vreme în care protagoniștii dosarelor de trădare pentru ruși în țări din lumea liberă au fost mai curând militari.
Şi Uniunea Europeană a condamnat, printr-un comunicat al şefului diplomaţiei sale, Josep Borrell, ceea ce a numit dorinţa puterii de la Moscova de a suprima opoziţia.
Cu o populație de 4,5 milioane de locuitori și clasată printre cele mai sărace state din lume, țara are resurse însemnate de diamant și aur, foarte tentante, spun analiștii, pentru favoriții Kremlinului.
Miniștrii de Externe ai celor 27 de țări membre, care se vor reuni, luni, în Luxemburg, sunt așteptați să-și dea acordul asupra restricțiilor privind exporturile belaruse de potasiu, tabac, petrol și produse petrochimice.
Luna trecută, un document comunitar intern, citat de agenţiile de presă, avertiza că acestea îşi pierd încrederea în Uniunea Europeană, din cauza strategiei lungi de aderare, dublată de lentoarea cu care europenii le-au sărit în ajutor în perioada pandemiei.
Verdictul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) era programat pentru mai sau iunie, dar termenele au curs fără o concluzie fermă.
Cinstită și directă, lipsită de animozități – sunt calificative prin care Putin a încercat să descrie, într-o declarație de presă separată, discuția cu Biden, despre care a spus că e o persoană constructivă și echilibrată.
Blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt alte două dintre măsurile luate în calcul de Bruxelles pentru a sancţiona dictatura de la Minsk.
Participă la scrutin patru blocuri electorale şi 22 de partide, un record în cele trei decenii de independenţă post-sovietică.
Luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a reiterat apelul ca țara lui să fie admisă în Alianţa Nord-Atlantică.
Foști ofițeri ai așa-numitelor „structuri de forță” din Republica Moldova au intervenit în campania electorală pentru a-și exprima îngrijorarea față de situația din țară, dar și pentru a avertiza că structuri străine au acces la informații externe. Narațiunile se înscriu în retorica anti-occidentală de campanie a forțelor pro-ruse de la Chișinău.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat, luna trecută, că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană.
"Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Sviatlana Tihanovskaia.
Nu vrem un conflict cu Rusia, dar vom replica dacă aceasta își continuă acțiunile agresive – a declarat Biden la summitul NATO de luni, de la Bruxelles, promițând să-i traseze lui Putin liniile roșii pe care acesta nu le poate depăși.
Acesta a fost prefaţat de reuniunea la vârf a aşa-numitului G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, care au cerut, din nou, Rusiei să înceteze acţiunile destabilizatoare în lume şi încălcarea drepturilor omului acasă şi au convenit asupra unei atitudini mai ferme faţă de China.
Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale.
Legendarul șahist a vorbit cu Veridica despre lupta sa pentru democrație și drepturile omului, noul tip de totalitarism din Rusia și ce ar trebui să facă Occidentul pentru a-l opri pe Putin. Garry Kasparov ne-a spus că nu este îngrijorat că regimul încearcă să îl elimine din manuale pentru că, pe termen lung, nu dictatorii scriu istoria, dar și că nu are niciun rost să îi fie teamă că va fi asasinat întrucât „Dacă cineva ca Putin decide că tu ești următorul pe listă, nu contează dacă ești protejat sau nu. Dispari.”
Analiștii amintesc că cenzura în numele bunelor moravuri e o practică obișnuită a autorităţilor ruse.
Livrarea lui rușilor a suscitat controverse majore în Hexagon, în pofida acuzațiilor că omul ar fi avut conexiuni cu organizații teroriste și cu rețeaua jihadului internațional.
