În total, din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, cel puțin 14.700 de persoane au fost arestate în urma manifestațiilor împotriva conflictului – afirmă ONG-ul rusesc OVD-Info, specializat în monitorizarea demonstrațiilor.
Între timp, președinția Franței susține că acuzațiile lui Vladimir Putin de „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar de către forțele ucrainene, care ar folosi civili drept „scuturi umane”, sunt „minciuni”.
Ambele firme invocă incertitudinile privind siguranța aparatelor lor.
În ceea ce privește gestionarea conflictelor de către președintele rus, Vladimir Putin, 61% au o părere negativă.
Facebook și Instagram permit difuzarea unor apeluri gen "moarte invadatorilor ruși!" în numeroase țări din centrul și estul Europei, care, de-a lungul istoriei, au fost, fără excepție, victime ale imperialismului rusesc, fie acesta țarist, sovietic sau post-sovietic.
Acest război declanşat împotriva Ucrainei a produs cu certitudine un rezultat clar şi acesta este unitatea NATO şi hotărârea Aliaţilor de a sta şi de a se apăra împreună – a precizat și preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este dispus să discute cu Rusia despre Donbass și Crimeea pentru a pune capăt conflictului, potrivit presei rusești, care continuă să distribuie narațiuni false pe fondul războiului ruso-ucrainean.
Luna aceasta, în premieră, suedezii care doresc admiterea ţării lor în NATO au devenit majoritari.
Șeful diplomației de la Kiev deplânge lipsa de progrese în ce privește încetarea focului, iar omologul său de la Moscova afirmă că Rusia este pregătită să continue negocierile în cadrul formatului existent în Belarus și avertizează Occidentul că livrările de arme către Ucraina sunt "periculoase".
Doar cetățenilor Republicii Moldova le aparține decizia asupra organizării unui referendum privind unirea cu România - spune ministrul de Externe în Guvernul pro-occidental de la Chișinău, Nicu Popescu.
"Nu restrângem drepturile cetățenilor, ci dreptul propagandiștilor de a difuza în Lituania minciuni despre războiul declanșat de Putin" - a afirmat premierul Ingrida Simonyte.
Vizați sunt așa-numitul ministru osetin de Interne din epocă și alți doi responsabili secesioniști.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa guvernamentală rusă a publicat o serie de documente care ar demonstra că Ucraina pregătea o invazie asupra Donbass-ului în martie a.c. Narațiunea a fost lansată cu scopul de a justifica acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei.
Sociologii cred că agresiunea Rusiei a adus aminte cât de importantă este apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană şi ce înseamnă această umbrelă de securitate şi dezvoltare pentru direcţia corectă a ţării.
Măsurile urmăresc în special să împiedice Rusia să eludeze sancțiunile care îi afectează deja sectorul financiar și bancar. Belarusul este acuzat de UE de „complicitate” la invazia rusă a Ucrainei.
Între timp, China – care a evitat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina, pe care nu le-a calificat drept "invazie", insistând deopotrivă asupra respectării integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor și a cererilor legitime de securitate ale Rusiei – acuză NATO că a dus tensiunile dintre Moscova şi Kiev la "un punct de fractură".
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a înăsprit controlul asupra informației care ajunge la publicul rus. Puțina presă independentă care mai exista și încerca să ofere informații despre ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina a fost, practic, adusă la tăcere. Veridica a răsfoit articole din presa independentă publicate exact înainte ca în Rusia să se instaleze cenzura totală.
Persoane promovate anterior de Sputnik, acuzate în trecut că ar reprezenta interesele Rusiei și/sau asociate cu curentul anti-vaccinist, au lansat după declanșarea războiului o serie de narațiuni anti-ucrainene. Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și Iosefina Pascal sunt printre cei care promovează aceste dezinformări, care merg de la justificări false pentru invazie – existența unor laboratoare pentru arme biologice – până la negarea faptului că s-ar purta un război.
Armata rusă a identificat și distrus 13 laboratoare din Ucraina unde se produceau arme biologice. Potrivit acestor narațiuni, Rusia este nevoită să bombardeze orașele ucrainene „pentru a salva omenirea”.
Anul trecut, circa zece mii de cehi au manifestat, în centrul Pragăi, contra președintelui Zeman, pe care îl consideră o marionetă a Rusiei.
Chiar înainte de declanșarea invaziei, Maduro a afirmat că ţara lui e alături de omologul său Vladimir Putin şi alături de Rusia, despre care a spus că au o cauză curajoasă şi dreaptă.
Șefa statului recunoaşte că lipsa controlului asupra raioanelor din stânga Nistrului reprezintă o vulnerabilitate și un focar de instabilitate.
Premierul Nicolae Ciucă spune că ameninţările Rusiei cu privire la posibilitatea ca aeronave ucrainene să plece de pe aeroporturi din ţări vecine Ucrainei, inclusiv ale României, reprezintă o „retorică” prin care „se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real, în teren în Ucraina, unde sunt ucişi civili”.
Moscova nu bombardează doar case şi infrastructuri în Ucraina, ci mințile rușilor cu ştiri false şi manipulare – subliniază șeful diplomației europene
Şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, actualmente vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a ameninţat după instituirea sancţiunilor occidentale că Moscova ar putea răspunde prin naţionalizarea unor active occidentale.
Acesta e doar ultimul brand occidental celebru care, pe fondul invaziei din Ucraina, părăsește sau își îngheață afacerile pe piața rusă.
Luna trecută, Schröder figura pe lista candidaților la consiliul de administrație al gigantului energetic rusesc Gazprom.
Şi Marea Britanie va renunţa la importurile de petrol şi gaz rusesc până la sfârșitul anului. Iar UE vrea să reducă dependența de gazele naturale rusești cu două treimi în acest an.
