China a refuzat să numească acţiunea Rusiei în Ucraina „invazie” sau să critice Moscova, în pofida intensificării atacurilor armate. Taiwanul, revendicat de China ca teritoriu propriu şi care s-a confruntat cu creşterea presiunii militare din partea Beijingului în ultimii doi ani, cere sancţiuni la adresa Rusiei.
Şefii de stat ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.
Statele Unite au avertizat că o invazie totală a Ucrainei pare a fi iminentă, iar imagini luate din satelit de o companie privată arată că Rusia continuă să mobilizeze trupe la graniță.
Update: Toate partidele parlamentare de la Bucureşti, atât din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, cât şi din opoziţie, USR şi AUR, au condamnat, la rândul lor, agresiunea militară rusească din Ucraina.. Autoritățile amintesc că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO și adresează tuturor cetăţenilor români un apel la calm.
Preşedintele american, Joe Biden, l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a ales să declanşeze un război premeditat, care va provoca suferinţe şi pierderi umane catastrofale.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
În discursul televizat pe care l-a ținut rușilor cu ocazia recunoașterii DNR și LNR – discurs care s-a dovedit a fi unul de justificare a invadării Ucrainei – Vladimir Putin s-a referit puțin la cele două republici autoproclamate și la situația din Donbass. În schimb, președintele rus a lansat un lung atac împotriva Ucrainei și a viabilității sale ca stat. El s-a folosit, în argumentația sa, de numeroase narațiuni false. Iurii Berșidskii le prezintă pe cele mai evidente pe INSIDER.ru.
"Dacă depozitul este distrus de loviturile de artilerie ale rușilor, praful radioactiv ar acoperi Ucraina, Belarusul şi ţările Uniunii Europene" – avertizează un responsabil din Ministerul ucrainean de Interne
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Statele Unite nu consideră că Rusia invadează Ucraina trimițând trupe în republicile separatiste Donețk și Luhansk, din Donbass, întrucât nu a adoptat sancțiuni mai severe. Narațiunea falsă e promovată de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist cu probleme penale în ale cărui texte se regăsesc cu regularitate teze similare cu cele emise de propaganda rusă.
Autorităţile spun că România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina.
Potrivit think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR), concernul rus Gazprom şi-a onorat la limită contractele cu europenii, golindu-şi din vară depozitele de înmagazinare din Europa, şi a livrat cât s-a putut de puţin pe conducte.
Preşedintele socialist venezuelean, Nicolas Maduro, declară că e alături de ruşi.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
Moscova negociază, încă din 2019, cu sudanezii amenajarea bazei, care ar urma să găzduiască 300 de oameni, civili și militari.
Presa pro-Kremlin din Rusia și din republicile autoproclamate din estul Ucrainei a lansat o serie de narațiuni false despre distrugerea infrastructurii civile din Donbass, care ar fi fost înscenată de Kiev pentru a-și „justifica” atacurile asupra rusofonilor.
Bucureștiul condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk.
Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei vecine, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.
Din februarie 2021, de când armata a preluat, din nou, puterea, peste 1.500 de civili au fost uciși și sute de mii de oameni s-au refugiat.
Sancțiunile anunțate până acum sunt mult mai moderate decât cele cu care a amenințat Occidentul în cazul în care Rusia va lansa o invazie a Ucrainei. După ce Putin a trimis armata în Donbass, liderul DNR afirmă că Moscova a recunoscut independența întregii regiuni Donețk, inclusiv partea controlată de Kiev.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
Putin își dorește o rearanajare a sistemului internațional stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și dreptul „la acțiune discreționară și la crimă”, scrie Garry Kasparov pe kasparov.ru.
Noile demersuri diplomatice au loc după inflamarea, în ultimele zile, a situației de pe frontul din estul Ucrainei, din așa-numitul Donbas, ce opune trupele Kievului separatiștilor pro-moscoviți.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, pledează și pentru susținerea celorlalţi parteneri estici, în special Republica Moldova şi Georgia, în paralel cu sprijinul acordat Ucrainei.
La începutul lunii, Statele Unite au afirmat că dețin probe potrivit cărora Rusia intenționează să filmeze false atacuri ucrainene, pentru a avea un pretext ca să invadeze țara vecină.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Pe fondul intensificărilor bombardamentelor dintre rebeli pro-ruși și forțele ucrainene, Kievul a închis temporar duminică unul dintre punctele de trecere a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de cele două tabere.
El a aminitit că, din 1992 și până acum, Statele Unite au investit 1,5 miliarde de dolari în Republica Moldova, de la drumuri și infrastructură până la agricultură și mediul academic.
Președintele american, Joe Biden, s-a declarat convins că Putin a decis să atace Ucraina săptămâna viitoare.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
În teren, pe linia frontului, obuze de mortiere au explodat lângă ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastirski, care inspecta pozițiile trupelor sale.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
