În articolele selectate săptămâna aceasta de Veridica, jurnaliștii le cer colegilor de breaslă care au pactizat cu regimul Putin să spună adevărul, scriu despre modul în care e abordat războiul în școlile din Rusia și relatează cum a fost introdusă în manualele școlare, încă de acum câțiva ani, informația care să justifice agresiunea rusă în Ucraina.
Prin tacticile sale din Ucraina, armata rusă amintește mai degrabă de armata sovietică din Afghanistan decât de o forță modernizată. Veridica a stat de vorbă cu istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov, pentru a vedea care sunt asemănările și diferențele dintre cele două războaie purtate de URSS și succesorul său legal, Rusia.
Presa din Rusia scrie că doar Kievul este de vină pentru prelungirea războiului din Ucraina. Narațiunea este folosită alături de mesaje de propagandă mai vechi, potrivit cărora Moscova desfășoară o operațiune militară specială și îi protejează pe civili, pe care Kievul îi folosește ca scuturi umane.
Aparatul de propagandă al Moscovei a invocat insistent prezenţa în Ucraina a unor astfel de arme, care le-ar aparţine americanilor.
Preşedintele Poloniei Andrzej Duda susține că este necesară o prezenţă militară sporită aliată, având în vedere agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și criza de securitate ce vizeaă întreaga Europă.
Țările occidentale au impus Rusiei sancțiuni fără precedent după invadarea Ucrainei, plasând pe lista neagră oligarhi, inclusiv pe Roman Abramovici; Turcia, stat membru al NATO, nu aplică sancțiuni rușilor, dar s-a poziționat ca mediator pentru a pune capăt războiului.
Primarul Anne Hidalgo a mai spus că municipalitatea pariziană a validat și acordarea unui ajutor umanitar de 1 milion de euro, destinat refugiaților.
Ucraina este la limita supravieţuirii, în urma războiului declanşat de Rusia, și este poarta prin care preşedintele rus Vladimir Putin vrea să pătrundă în Europa – susține Zelenski.
Ambasade ale Rusiei le-au cerut cetățenilor ruși din mai multe țări să le notifice dacă se simt discriminați. Prin astfel de mesaje, lansate după invadarea Ucrainei, Moscova sugerează că rușii ar fi discriminați pentru a intimida țări ca Republica Moldova, dar și pentru a-și descuraja cetățenii care vor să plece din țară.
Acordarea protecţiei temporare nu trebuie solicitată, ci se acordă în mod automat – au decis autoritățile de la București.
Declarațiile prefațează reuniuni ale miniștrilor Apărării și de Externe din statele membre ale Uniunii Europene, ce ar putea decide noi sancțiuni contra Moscovei.
„UE a reacţionat prompt, unit şi puternic la invazia Ucrainei de către Rusia. Instrumentul de sprijin tehnic este unul flexibil, care se poate adapta la diferite circumstanţe politice” – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
În regiunea Luhansk a fost descoperit un lagăr de concentrare, în care erau torturați rusofonii, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. Aceasta prezintă Rusia drept un stat care, prin „operațiunea militară specială” din Donbass a eliberat populația locală și a alungat „naziștii” și „naționaliștii”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a avertizat pe politicienii care, în timp de război, vor să dezbine societatea sau încearcă să colaboreze cu inamicul că vor primi un răspuns dur.
Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, ministrul de Externe Bogdan Aurescu subliniază că Ucraina – stat observator al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) – este victima unui oribil război de agresiune lansat de Rusia, condamnat în cei mai fermi termeni de o majoritate covârşitoare de țări.
Teoretic, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi trebuie să rămână în Ucraina, dar sunt numeroase relatările de presă despre potențiali combatanți care au fugit de multă vreme din țară.
Patriot nu este un înlocuitor al sistemului mai vechi rusesc S-300, ci un element complementar în apărarea spaţiului aerian al Slovaciei – precizează ministrul Apărării, Jaroslav Nad.
În căutarea echilibrului între Occident și Rusia, Israelul nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a oligarhilor considerați apropiați președintelui Putin, dintre care unii au și naționalitate israeliană, precum Roman Abramovici – proprietarul clubului englez de fotbal Chelsea.
Ei luau parte la manevrele care au început luni, cu participarea a circa 30 de mii de militari, din NATO și din țările partenere.
„La Nürnberg, i-am tras la răspundere pe criminalii de război nazişti. Acum, după opt decenii, trebuie să ne asigurăm că va exista o zi a judecăţii şi pentru Putin” – a subliniat fostul prim-ministru britanic Gordon Brown.
Ucraina și Statele Unite sunt îngrijorate de un posibil ajutor militar pe care China l-ar putea acorda Rusiei sau de faptul că Beijingul susţine Moscova să evite sancțiunile occidentale.
În pofida concordiei sârbo-ruse, ea a fost aplaudată de public când a fluturat drapelul albastru-galben al ţării sale, pe care l-a pus apoi în jurul umerilor.
Rusia încearcă să justifice și să cosmetizeze invadarea Ucrainei printr-o propagandă agresivă, în care sunt reluate multe teze și idei prezente de ani de zile în dezinformările și discursul oficial al Moscovei. Printre acestea, obsesia pentru „naziști” inexistenți, catalogarea celor care se opun politicilor Kremlinului drept „trădători” și denunțarea unei-așa zise „ideologii” LGBTQ.
Propaganda rusă continuă să încerce să justifice invadarea Ucrainei și bombardarea obiectivelor civile, inclusiv școli și spitale. Potrivit unei narațiuni recente, era iminent un atac ucrainean asupra Donbassului, iar Kievul își masca intențiile dislocând militari în școli și spitale.
Anterior, Rusia a fost admonestată de mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate din cauza iniţiativei sale pentru un text umanitar care „condamna atacurile asupra civililor” şi cerea protecţia lor pentru a le garanta plecarea din oraşele ucrainene.
Acestea au fost respinse şi de membrii musulman, Sefik Dzaferovic, şi croat, Zeljko Komsic, ai preşedinţiei tripartite bosniace.
Într-o convorbire la telefon cu Olaf Scholz – cancelarul german –, Vladimir Putin a susținut că solicitările Ucrainei sunt „nerealiste”
„În mare parte, succesul armatei ucrainene se datorează şi antrenamentului şi modului în care NATO i-a ajutat să se transforme într-o armată mult mai capabilă, mai performantă decât ceea ce vedem că este armata Federaţiei Ruse” – a mai spus Mircea Geoană.
Și Bulgaria a anunţat că a declarat 10 diplomaţi ruşi personae non gratae şi le-a acordat un termen 72 de ore să părăsească ţara.
Regimul comunist chinez s-a ferit să condamne politica Rusiei și nu i-a cerut să-și retragă trupele din Ucraina.
O parte importantă a populației Ucrainei are legături strânse cu Rusia și vrea relații bune cu aceasta, afirmă propaganda rusă care susține și că rusofonii sunt folosiți de naționaliștii ucraineni ca scuturi umane.
