Ministerul Apărării de la Moscova a recunoscut doar 63 de victime, dar criticii spun că numărul morților e de ordinul sutelor.
Alături de Leroy Merlin, Auchan (Mulliez) sau Lactalis, Bonduelle este una dintre companiile franceze care și-au continuat activitățile în Rusia după ce trupele acesteia au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
Pe agendă: noi livrări de arme pentru trupele Kievului și lansarea programului de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, decis în decembrie de Parlamentul European.
De la declanşarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, armata rusă, care vorbește foarte rar despre numărul de morți și răniți din rândurile sale, nu a raportat niciodată pierderi atât de mari suferite într-un singur atac.
Pentru a compensa pierderile, Moscova încearcă să-și mărească livrările de gaze către economia chineză, mare consumatoare de energie.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a descris în repetate rânduri pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, drept un „asasin”, nu mai exclude acum o întâlnire cu acesta.
Federația rusă de fotbal (RFU) vrea să revină în competițiile internaționale, din care a fost supendată după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina.
În Europa, cele mai multe victime au fost în Rusia şi Ucraina.
El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Autoritățile susțin că evacuarea civililor din zonă nu e necesară.
Statele Unite și Uniunea Europeană le-au cerut insistent părților să dea dovadă de maximă reținere și să dezescaladeze situația de criză.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
„Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”, a titrat national.ro, subiectul fiind preluat imediat de siteuri de știri pro-Kremlin din Republica Moldova și Rusia. De fapt e vorba de o recomandare din mai a Parlamentului European privind drepturile comunității LGBT, nu de vreo obligație. De altfel, Republica Moldova a obținut ulterior statutul de țară-candidat fără să trebuiască să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
„Avem relații de alianță, istorice și spirituale foarte strânse” - le-a amintit reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
Noile tensiuni dintre Armenia și Azerbaidjan au stârnit îngrijorări serioase pe scena internațională.
Erevanul susţine că autorităţile de la Baku vor să provoace o „criză umanitară”, acuzaţie pe care Azerbaidjanul o respinge.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Potrivit serviciilor de urgență, unitatea fusese „identificata la sfârșitul anului 2021” de autorități și urma să facă obiectul unui control inopinat în 2023.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene” – amintește ministerul de Externe de la București.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
