Din 57 de mii de femei înrolate, pe front au mai rămas vreo 6 mii, celelalte fiind ucise sau luate în prizonierat, scrie presa rusă, acuzându-l pe președintele Volodimir Zelenski că-și ucide propriul popor în războiul ruso-ucrainean. În realitate, potrivit datelor Ministerului Apărării al Ucrainei, în război au fost ucise doar 101 femei, iar multe din cele înrolate nu au ajuns pe front, ci fac parte din structurile auxiliare ale armatei aflate în diferite regiuni ale țării.
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene” – amintește ministerul de Externe de la București.
Desfășurarea de către Ucraina a unei operațiuni militare pe teritoriul Crimeii este egală cu o declarație de război a SUA împotriva Rusiei, iar Moscova poate răspunde bombardând Washingtonul, scrie presa guvernamentală rusă, citând un oficial de la Moscova. În realitate, Ucraina are dreptul să își recupereze acest teritoriu iar comunitatea internațională nu a recunoscut vreodată anexarea ilegală a Crimeii sau apartenența sa la Rusia.
Militari trimiși pe front în Ucraina încearcă să scape de război și armata, iar statul răspunde trimițându-i în judecată, scrie presa independentă acolo. Tot aceasta analizează și răspunsul propagandei Kremlinului la înfrângerile din Ucraina: s-a transformat într-o „propagandă de criză”.
Comuniştii şi socialiştii acuză guvernarea pro-occidentală că încalcă normele democratice.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
El a reluat și ideea, prost prizată la Kiev și în cancelariile din Europa Centrală și de Est, că, la sfârșitul războiului, și Moscova trebuie să primească așa-numite „garanții de securitate”.
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
În 2023, una dintre „prioritățile” armatei ruse rămâne „operațiunea specială (din Ucraina), până când toate obiectivele acesteia vor fi îndeplinite” - a spus și ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Războiul din Ucraina, cu mărturii de la față locului și analize privind implicațiile sale, este tema principală celui de-al doilea număr al revistei „România Occidentală”, o publicație a Institutului Diplomatic Român.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Incidentul a avut loc într-un moment în care Rusia a restricționat drastic aprovizionarea cu gaze a Europei.
Zelenski, remarcă media internaționale, călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar deplasarea sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă.
Ministerul Pescuitului din guvernul local nu invocă războiul din Ucraina drept motiv al acestei decizii, dar, încă din octombrie, șeful Executivului, Mute Egede, a anunțat că Groenlanda „va urma sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și a companiilor ruse”.
Nevoile operaționale ale Ucrainei sunt estimate la 40-57 de miliarde de dolari pentru anul 2023.
O interpretare subiectivă, amintind de linia narativă promovată de Vladimir Putin anterior declanşării agresiunii împotriva Ucrainei, a unui editorial semnat de renumitul diplomat american Henry Kissinger îşi propune să justifice discursul fostului ministru român de externe Andrei Marga, de la mijlocul lui septembrie, prin care acesta afirma că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, României, Ungariei şi Poloniei pentru a obţine pacea în războiul cu Rusia. În realitate, Kissinger a detaliat un scenariu diplomatic imaginat de el în primăvara acestui an, prin care oferea o soluţie de obţinere a păcii în urma invaziei ruseşti din Ucraina.
---copie-image.webp)
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
„Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus el generalilor.
„Nu părăsiți adăposturile! Atacul asupra capitalei este încă în curs!" - le-a cerut locuitorilor primarul Vitali Kliciko.