„Guvernele noastre au lucrat îndeaproape pentru diminuarea impactului devastator al războiului declanșat de către Rusia” în Ucraina vecină – spune liderul de la Casa Albă, Joe Biden.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
După eliberarea peninsulei Crimeea și a raioanelor ocupate din Donbass, companiile străine rusofobe vor avea dreptul să sfâșie aceste teritorii, potrivit presei din Rusia, care îl citează pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. În realitate, liderul ucrainean a vorbit despre proiectele de refacere a Ucrainei la care să fie invitate unele companii străine. Nici vorbă de „rusofobie” sau „sfâșiere”, după cum afirmă propaganda rusă.
În toamnă, președintele Vladimir Putin decreta anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est, pe care rușii nu le controlează integral.
Beliațki și colaboratorii săi Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici au putut fi văzuți la începutul ședinței de judecată, în cușca rezervată inculpaților, potrivit cutumelor din justiția sovietică.
Kiril a binecuvântat trupele ruse care au atacat Ucraina pe 24 februarie.
La ceremonia de lansare a asistat și președintele Vladimir Putin, la câteva zile după ce ucrainenii i-au ucis aproape o sută de soldați la Makiivka.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.
Dezinformările clasice și materialele de tip fake news au fost înlocuite tot mai frecvent de propagandă de război, ca vehicul pentru narațiunile false ale Moscovei. Scopul narațiunilor, indiferent de forma în care au fost prezentate, a fost să manipuleze opinia publică, să justifice acțiunile Rusiei, să ascundă crimele de război și atrocitățile din localitățile ucrainene, să distrugă moralul și spiritul de luptă al ucrainenilor, dar și să semene un haos controlat în proximitatea fostului spațiu sovietic.
Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.
Ministerul Apărării de la Moscova a recunoscut doar 63 de victime, dar criticii spun că numărul morților e de ordinul sutelor.
Alături de Leroy Merlin, Auchan (Mulliez) sau Lactalis, Bonduelle este una dintre companiile franceze care și-au continuat activitățile în Rusia după ce trupele acesteia au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
Pe agendă: noi livrări de arme pentru trupele Kievului și lansarea programului de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, decis în decembrie de Parlamentul European.
De la declanşarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, armata rusă, care vorbește foarte rar despre numărul de morți și răniți din rândurile sale, nu a raportat niciodată pierderi atât de mari suferite într-un singur atac.
Pentru a compensa pierderile, Moscova încearcă să-și mărească livrările de gaze către economia chineză, mare consumatoare de energie.
Federația rusă de fotbal (RFU) vrea să revină în competițiile internaționale, din care a fost supendată după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina.
În Europa, cele mai multe victime au fost în Rusia şi Ucraina.
El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Inițiativa UE de a înființa un tribunal special pentru crimele de război din Ucraina, care va coopera cu Curtea Penală Internațională, a fost prezentată de propagandă rusă ca o încercare de a ascunde implicarea Bruxellesului în comiterea acestor crime. În realitate, UE nu a comis nicio crimă pe teritoriul Ucrainei, sprijinind însă eforturile defensive ale Kievului în fața agresiunii ruse.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Autoritățile susțin că evacuarea civililor din zonă nu e necesară.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
De la început războiului din Ucraina, peste 5 milioane de ucraineni au trecut granița României refugiindu-se din calea războiului. Cei mai mulți au ales să meargă mai departe, spre Occident, dar unii au preferat să rămână aici. Oficial sunt 90 348, dar numărul real ar putea fi mult mai mare. Înainte de a ajunge în România, mulți știau doar ceea ce le spusese propaganda sovietică și rusă, așa că au fost uimiți de ce au găsit și de felul în care au fost primiți. Cu tot ajutorul primit, există însă și probleme – refugiaților le este greu să se integreze din cauza barierelor lingvistice și mulți încă resimt impactul psihologic al dramei prin care au trecut.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
