Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.
În plină criză energetică globală, cauzată de invadarea Ucrainei de către trupele ruse , acest acord va contribui „la eforturile care vizează sprijinirea securității energetice în Germania și în Europa” - a declarat ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Finlanda și Suedia vecină au depus, în mai, o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, rupând cu tradiția de decenii a neutralității.
Potrivit media internaționale, Japonia încearcă să-și consolideze strategia de securitate, pentru a face față amenințărilor tot mai mari pe care consideră că le reprezintă China și Coreea de Nord comuniste, precum și noua situație geopolitică, creată prin invadarea Ucrainei de către Rusia.
Rusia arată reținere în timpul bombardării infrastructurii ucrainene pentru că știe că poporul-frate cu cel rus nu îi susține pe neonaziștii aflați la putere la Kiev, potrivit unei narațiuni de propagandă publicate de presa rusă. Aceasta citează un controversat politolog american, cunoscut pentru promovarea a numeroase teorii ale conspirației și susținerea entuziastă pentru Vladimir Putin.
Excluși din preliminariile pentru Cupa Mondială din Qatar, rușii acum țin cu Serbia.
Acum 10 zile, Papa Francisc și-a reiterat disponibilitatea de a face tot ce este posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Aflată la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Liderilor de la München, ea a mulţumit României pentru sprijin.
Bruxelles-ul spune că intensifică pregătirile, în coordonare cu statele membre, pentru posibilii nou-veniți.
Klaus Iohannis cere planuri concrete de apărare în caz că Alianța va fi atacată.
Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Munich Leaders Meeting, organizată în premieră în România dezbate în principal consecinţele agresiunii ruse din Ucraina.
Bucureştiul, susţine amfitrionul reuniunii, Bogdan Aurescu, va deveni capitala diplomatică europeană şi euroatlantică.
„Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni de seamă ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în cele trei țări vecine, Belarus, Rusia și Ucraina”.
Peste șapte mii au venit doar joi.
Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
Tendinţa tuturor statelor membre ale Uniunii Europene este aceea de a emite recomandări sau acte normative care impun propriilor instituţii publice să schimbe soluţiile antivirus, dacă le folosesc pe cele care provin direct sau indirect din Rusia, întrucât există riscul ca Moscova să exploateze aceste soft-uri într-un atac cibernetic.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, a fost, sâmbătă, la Kiev, unde a anunțat un ajutor militar în valoare de 50 de milioane de lire sterline (echivalentul a 57,4 milioane de euro) și ajutor umanitar de 16 milioane de lire sterline (18,3 milioane de euro).
Cu suveranitatea la cheremul marilor puteri occidentale, România se face acum preș și în fața Kievului și și-a demis ministrul Apărării, Vasile Dâncu, doar pentru că a vorbit de pace, potrivit fostului premier, Viorica Dăncilă. Narațiunea amintește de cele ale Rusiei, potrivit cărora Ucraina – țară aflată sub atac – e cea care nu dorește pacea. Viorica Dăncilă a promovat și narațiunea falsă că Ucraina subminează agricultura și, implicit, economia României.
Kievul avertizează Teheranul că va avea de suferit în urma complicităţii cu agresorii ruşi.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
„Aceste măsuri sunt luate pentru a preveni folosirea (lăcașurilor de cult) drept centre” ale așa-zisei lumi ruse – precizează SBU.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
Potrivit verdictului Curții de la Haga, Rusia nu a avut nicio legătură cu cei care au doborât avionul MH17 în 2014, care zbura deasupra Donbass-ului, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, tribunalul olandez a recunosc implicarea Rusiei în această crimă împotriva civililor.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
În videoclipuri postate pe rețelele de socializare rusești, se văd cadavre de soldați care zac în bălți de sânge, după ce s-ar fi predat.
