Volodimir Zelenski îi cere Occidentului mai mult armament pentru a cauza un război nuclear mondial, potrivit presei guvernamentale ruse, care îl citează pe un politician francez. În realitate, Ucraina are nevoie de armament din Occident pentru a se apăra de agresiunea rusă în contextul continuării ostilităților.
Statele Unite atrag atenția că ajutorul trebuie acordat la timp pentru o contraofensivă ucraineană de primăvară.
Imagini apărute pe internet arată sisteme de apărare instalate pe clădiri din capitala rusă.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
În timpul luptelor pentru orăşelul minier Soledar, vecin cu Bahmutul, oligarhul Evgheni Prigojin remarcase, deja, ardoarea cu care se bate armata ucraineană şi infirmase zvonurile despre dezertări în masă din rândurile acesteia.
O coaliție multinațională, alta decât NATO, va intra în război de partea Ucrainei, confirmând astfel că Moscova luptă, de fapt, cu Occidentul, care întreține conflictul fratricid ruso-ucrainean pentru a obține supremația globală în plan economic. Narațiunea falsă a fost lansată de jurnalistul Ion Cristoiu. În realitate, Cristoiu interpretează fapte și declarații în notă personală, fără a furniza vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor sale.
---copie-image.webp)
Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
Sponsorii militari ai Kievului discută mâine ce tipuri de armament vor livra în continuare.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
La Kiev a avut loc un protest în masă față de război, organizat de soțiile și mamele militarilor ucraineni uciși în lupte, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse. În realitate, în capitala Ucrainei s-a desfășurat un miting al soțiilor și mamelor militarilor din captivitate, care i-au cerut președintelui să realizeze un nou schimb de prizonieri.
14 persoane, între care ministrul ucrainean de interne, alți oficiali și un copil și-au pierdut viața în urma prăbușirii unui elicopter lângă o grădiniță din localitatea Brovarî, în regiunea Kiev. Oficialii se aflau la bordul elicopterului iar o parte din victime, la sol.
Liderul de la Kremlin cere însă sprijinul populației, eroism din partea soldaților și performanțe de la industria de armament.
Presa considerată apropiată de serviciile rusești de securitate susține că toate victimele ar fi soldați mobilizați să lupte în Ucraina.
În martie 2022, ca ministru de Interne al landului Saxonia Inferioară, el a promovat o inițiativă legislativă care prevedea „consecințe penale” pentru oricine își exprimă public aprobarea față de invazia rusă din Ucraina.
„România este îngrijorată de intențiile militariste ale Moldovei” potrivit unei narațiuni lansate recent de propaganda rusă și preluată și de instituții media de la Chișinău. Autorul, un fost deputat comunist, strecoară în articol mai multe teze false, menite să pună la îndoială soliditatea relațiilor Chișinău-București. În realitate, România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova în UE, dar și un partener comercial major, și indiferent de culoarea politică a guvernării este prima țară care sprijină, în momente de criză, Republica Moldova.
Serbia a condamnat invadarea Ucrainei dar s-a abținut să impună sancțiuni Rusiei.
„Forțele armate ruse nu bombardează clădirile rezidențiale sau infrastructura civilă, ci bombardează ținte militare” – pretinde purtătorul de cuvânt al președinției de la Moscova, Dmitri Peskov.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Ea intrat sub tirul presei după ce a afirmat că, grație războiului din Ucraina, ar fi avut „multe, multe întâlniri cu oameni interesanți și minunați”.
Kremlinul avertizează că livrările suplimentare de arme vor prelungi războiul și vor provoca Ucrainei și mai multe necazuri.
Ucraina a fost anul trecut printre cele mai periculoase zone.
La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Un atac cu rachete asupra infrastructurii critice” este în desfășurare la Kiev – a afirmat un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, în timp ce primarul orașului, Vitali Kliciko, le-a cerut locuitorilor „să rămână în adăposturi”.
Ea a fost criticată virulent pentru comentariile controversate despre războiul din Ucraina.
Peste opt mii au venit doar joi.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.