Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a recunoscut că tancurile occidentale nu vor schimba situația de pe front, dată fiind superioritatea inamicului la acest capitol, potrivit presei ruse, care citează greșit un interviu acordat de liderul de la Kiev unui post german de televiziune. În realitate, Zelenski a spus că decizia de a livra tancuri de către un singur stat este importantă, dar insuficientă, și a solicitat ajutorul tuturor partenerilor Ucrainei.
Autorităţile ucrainene acuză Moscova că-i ţine captivi pe refugiaţi şi-i obligă să-şi ia cetăţenie rusă.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Ofițerul de securitate al reprezentanței diplomatice care a deschis plicul a fost rănit ușor la mâna dreaptă.
Guvernul de la Berlin va emite în curând permisele de care au nevoie țările partenere pentru a putea transfera Ucrainei tancurile de producţie germană din dotarea propriilor forțe armate.
Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost supus, încă din vară, atacurilor repetate ale rușilor, fără ca acestea să fi reușit până acum să spargă apărarea ucraineană.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Acestea au o rază de acțiune de 900 kilometri și pot zbura cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului, ceea ce face dificilă contracararea lor.
Ucraina ar putea primi peste 150 de tancuri occidentale de diferite modele, conform promisiunilor de până acum.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev.
Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Riga acuză continuarea de către Rusia a „agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei, lansată pe 24 februarie 2022”.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Andrei Medvedev, în vârstă de 26 de ani, a trecut granița ruso-norvegiană din Nordul Îndepărtat, în noaptea de 12 spre 13 ianuarie, și a cerut azil în regatul scandinav.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Oamenii săi au mai anunțat capturarea a două sate de lângă lângă orășelul minier.
În noiembrie, șeful armatei americane, Mark Milley, a declarat că armata rusă a suferit pierderi de peste 100.000 de morți sau răniți, cu un bilanț „probabil” similar pentru partea ucraineană.
Rusia va fi nevoită să își extindă operațiunile militare în mai multe regiuni ucrainene pentru a se apăra de pericolul armelor oferite de Occident Kievului, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, Occidentul sprijină Ucraina pentru a se apăra de agresiunea Rusiei, care a comis crime de război și a cauzat distrugeri enorme și o criza a refugiaților în UE.
Kievul are însă nevoie de sute de blindate grele pentru a respinge armata rusă.
„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
O sursă din cadrul diplomației de la Moscova, citată de agenţiile de presă, pretinde că jurnaliştii ruși sunt terorizaţi în Hexagon.
Fostul procuror general al Ucrainei a recunoscut că Ucraina va fi învinsă de Rusia, scrie presa rusă. Iuri Luțenko, care a fost și unul din liderii opoziției din perioada președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, i-ar pregăti astfel moral pe ucraineni pentru înfrângere. În realitate, cuvintele politicianului au fost scoase din context, acesta scriind, de fapt, că în pofida greutăților, Ucraina va reuși să-și elibereze toate teritoriile ocupate.
Suspecții „le-au oferit rușilor coordonatele infrastructurii critice” și „au colectat informații despre (...) mișcările unităților (ucrainene) din regiune”.
Kremlinul acuză Vestul că menține „iluzia” unei posibile victorii ucrainene „pe câmpul de luptă”.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
