Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Occidentul i-a declarat de fapt război Federației Ruse prin sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, iar guvernarea de la Chișinău s-a aliat cu Vestul, ceea ce poate avea consecințe grave, scrie Mejdurecie.md. Articolul de analiză încearcă să justifice o eventuală repetare a situației din Ucraina și în Republica Moldova, dacă aceasta își va menține abordarea pe care o are în prezent față de Rusia și de Occident.
Vizita sa survine pe fondul fluxului de refugiaţi din Ucraina care vin în Republica Moldova şi după ce regimul separatist pro-rus din Transnistria (est) a solicitat, din nou, Chişinăului iniţierea unui dialog pentru ceea ce numeşte reglementarea definitivă a relaţiilor.
Tiraspolul susţine că solicitarea Chișinăului de integrare în UE este "o decizie geopolitică ce va duce la schimbarea granițelor internaționale" și la "schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene".
300 de oameni și-au pierdut viața, iar alte sute au fost răniți, rămânând cu diferite grade de dizabilitate.
Războiul din Transnistria a izbucnit, oficial, pe 2 martie a 1992, moment în care se înregistrau deja violențe de câteva luni. Războiul a fost ultima – și cea mai sângeroasă – etapă a unui conflict declanșat în fosta URSS între forte reformiste, care în republici luaseră forma mișcărilor de emancipare națională, și cele conservatoare, care își doreau menținerea unui imperiu sovietic cu capitala la Moscova. Nou-formata Federație Rusă a intervenit în război pentru a menține un cap de pod în fosta provincie/republică unională.
Vecină cu Ucraina, Republica Moldova este interesată direct de modul în care decurge războiul din Ucraina, atât din motive militare, cât din perspectivă umanitară.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Cea mai mare parte a acestora a fost depozitată acolo în urma retragerii trupelor sovietice din țările membre ale fostului Pact de la Varșovia.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
„Este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova” – mai spune șefa statului.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Învestirea lui survine după ce și liderul separatist, Vadim Krasnoselski, și-a ajudecat un nou mandat, la așa-numitele alegeri prezidențiale de pe 12 decembrie.
Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.
Voci din media şi de pe scena politică de la Chişinău îi acuză de trădare pe politicienii de stânga care au mers să se întâlnească la ambasada rusă cu aşa-numiţii observatori internaţionali ai scrutinului de peste Nistru.
Puterea, aflată sub controlul holdingului Sheriff, calcă în picioare democrația – declară activiști civici din regiune.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.
Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe - a declarat, la Moscova, şeful diplomaţiei de la Chişnău, Nicu Popescu.
Analiștii de la Chișinău cred că Republica Moldova ar putea obține un preț mai bun de achiziție a gazelor rusești doar dacă va face cedări politice legate de dosarul transnistrean.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.
Partidul prezidenţial Rusia Unită şi-a adjudecat categoric scrutinul organizat de vineri până duminică pentru alegerea celor 450 de deputaţi noi.
Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, aprecia că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'.
Moscova apreciază că șefa statului face declarații severe cu privire la regiunea secesionistă.
