El dă de înțeles că nu există niciun pericol real, așa cum pretinde Moscova.
Moscova susține că Ucraina și alte țări europene sunt capabile de provocări.
Ministerul de Externe de la Bucureşti face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări directe la adresa securității statului.
Republica Moldova neagă că ar exista provocări dinspre Ucraina.
Guvern: „facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.”
Ucraina și Republica Moldova s-ar pregăti de o operațiune militară împotriva Transnistriei iar în ajutor va veni și o „armadă” de tancuri care staționează în România, scrie publicația rusă politnavigator, care face referire la afirmațiile unor așa-ziși experți ruși. La doar trei zile după publicarea narațiunii false în presă, aceasta a fost reluată oficial, într-o formă ușor modificată, de ministerul rus al Apărării.
Șeful noului guvern pro-occidental de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut demilitarizarea Transnistriei.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
Bugetul apărării naționale a Republicii Moldova va crește cu aproximativ 30 de milioane de euro în 2023, iar asta arată că Occidentul pregătește țara să declanșeze un război împotriva Rusiei, scrie presa de propagandă rusă. În realitate, suma este prea mică pentru a face achiziții semnificative, iar Republica Moldova rămâne cu una dintre cele mai slab dezvoltate armate din lume și un buget pentru apărare de aproximativ 0,7% din PIB.
Guvernul Republicii Moldova a fost acuzat că a cedat, din nou, șantajului Rusiei și al Transnistriei atunci când a acceptat ca, în schimbul curentului electric, să îi livreze Tiraspolului tot gazul primit de la ruși. Realitatea este însă că, momentan, Chișinăul nu are prea multe opțiuni pentru aprovizionarea cu electricitate și gaze naturale, iar proiectele de diversificare a surselor pe care le-a lansat au nevoie de timp pentru a fi realizate.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Militarii americani din cunoscuta Divizie 101 aeropurtată au fost amplasați în România inclusiv pentru a ataca regiunea separatistă transnistreană, în primul rând centrala electrică din această regiune, susține un controversat politolog rus. Narațiunea falsă este preluată de Politnavigator, un site afiliat Kremlinului.
Republica Moldova fură gazul destinat Transnistriei și îl vinde Ucrainei la preț de piață, afirmă presa de la Tiraspol, deși autoritățile de la Chișinău procură gaz de pe alte piețe, în condițiile în care Gazprom a limitat livrările.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
În mediile avizate, circulă butada potrivit căreia Transnistria e cel mai mare teritoriu din lume, fiindcă rușii se retrag de 23 de ani și încă n-au terminat.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Republica Moldova își dorește să facă un schimb de teritorii cu Ucraina, cedând Transnistria în locul sudului Basarabiei și Bucovinei, potrivit unei publicații din Rusia care interpretează în cheie proprie o declarație a unui deputat din majoritatea parlamentară de la Chișinău. Sursa reia și alte narațiuni false cu privire la Republica Moldova și pune problema recunoașterii independenței Transnistriei de către Moscova.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992.
Guvernul de la Chișinău al Nataliei Gavrilița, susținut de majoritatea formată din deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a evidențiat în ultimul an printr-un slalom continuu printr-o multitudine de crize fără precent, o inflație record de circa 32%, dar și cea mai mare reușită din 1991 până în prezent – obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.
La sfârșitul lunii aprilie, administrația de la Tiraspol instituise cod roșu de alertă, după o serie de explozii care au avut loc în regiune.
Studii anterioare relevau că, din 1991, anul proclamării independenței față de Moscova, populaţia a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane.
