Ministrul de externe al regiunii separatiste din Transnistria sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea denunța Acordul de încetare a focului din 1992, ceea ce poate duce la un nou război în regiune. Chișinăul nu și-au manifestat însă vreodată intenția de a denunța acordul, în pofida faptului că unele prevederi ale acestuia nu sunt respectate.
El susține că măsurile de până acum sunt doar de apărare
Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „ameninţare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova.
Liderul de la Kiev susține că Rusia vrea să extindă războiul la granița de sud-vest a Ucrainei.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
Anunțul de la finele săptămânii trecute potrivit căruia Republica Moldova a primit statutul de țară candidată va fi un „game changer” pentru Chișinău, dar va aduce în același timp și provocări noi.
Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Schema pusă la cale de Moscova întreține regimul separatist de la Tiraspol îi și oferă Kremlinului un instrument de presiune asupra Chișinăului pentru datoriile acumulate de Transnistria.
Prin interzicerea unor categorii de emisiuni de la posturile ruse de televiziune, în Republica Moldova este instaurată cenzura, sugerează un articol publicat pe Politnavigator.net. De fapt, scopul legii este să limiteze falsurile și dezinformarea.
Decizia se referă în principal la clubul emblematic al Transnistriei, Sheriff Tiraspol, care a jucat, în ediția 2021-22, pentru prima dată în istoria sa, în grupele Ligii Campionilor și a făcut senzație învingând-o cu 2-1 pe legendara Real Madrid, pe terenul acesteia.
Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.
Sute de oameni, militari şi civili, au fost ucişi sau răniţi de separatiştii pro-moscoviţi, susţinuţi de armata rusă.
Occidentul pregătește un atac asupra Transnistriei pentru a împinge Republica Moldova într-un conflict armat împotriva Rusiei, potrivit unei narațiuni false publicate de ehomd.info. Narațiunea se înscrie într-o adevărată campanie pe această temă, în spatele căreia se află atât presa pro-Kremlin cât și politicieni de stânga de la Chișinău.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Agenți FBI și angajați ai serviciului german de spionaj pregătesc implicarea Republicii Moldova în operațiuni militare împotriva Rusiei, potrivit unui controversat jurnalist rus. Afirmațiile sale, preluate de instituții de presă precum politnavigator și tsargrad, au fost respinse de autoritățile de la Chișinău.
Războiul din Ucraina a stârnit îngrijorare și în Republica Moldova, unde s-a înțeles cât de vulnerabilă este țara în cazul unui posibil atac rusesc. Neglijată ani de zile din lipsă de fonduri, incompetență sau în numele neutralității țării”, armata pare puțin pregătită să apere eficient țara. Occidentul încearcă să dea o mână de ajutor și promite echipamente.
Ambasada de la Chişinău o obţinut eliberarea lor după doar câteva ore.
Opoziţia prorusă amenință că va ignora dispozițiile legale și va celebra ca în fiecare an victoria de pe 9 mai 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste.
Guvernarea de la Chișinău renunță la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în timp ce Vestul o înarmează pentru a o transforma într-un scut viu împotriva Rusiei, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator.net, care reia tezele despre prezența militară românească în Republica Moldova și sprijinul militar pe care Chișinăul l-ar oferi Ucrainei.
România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova vor ataca împreună regiunea separatistă transnistreană, potrivit unei dezinformări apărute în presa română. Dezinformarea a fost publicată în România, într-un text care conține o serie de dezinformări specifice propagandei rusești.
Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.
Statele occidentale și Ucraina au organizat acte teroriste în Transnistria pentru a atrage Moldova în NATO și pentru a captura muniția depozitată în regiune încă din perioada sovietică, scrie presa rusă. Narațiunile false sunt folosite împreună cu meta-narațiunea mai veche privind responsabilitatea Occidentului pentru războiul din Ucraina.
Un general rus menționa recent Transnistria ca unul din obiectivele celei de-a doua faze a războiului din Ucraina. Se va opri Rusia în Transnistria sau va vrea să ajungă și la Chișinău, aflat la o aruncătură de băț? Și ce ar trebui să facă România în acest caz? Anul 1940 este invocat tot mai des…
România exprimă sprijinul deplin pentru apelul la calm şi responsabilitate al preşedintelui Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Presa și unii politologi ruși au început să îndemne deschis Moscova să penalizeze Republica Moldova pentru „ieșirile” guvernării din ultimul timp, precum interzicerea simbolurilor „Z”, „V” și, în special, a panglicii Sf. Gheorghe – primele asociate direct cu agresiunea asupra Ucrainei, ultima considerată un simbol al armatei ruse.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
După proclamarea independenței de către Republica Moldova, la 27 august 1991, relațiile între Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat considerabil. Au avut loc și primele ciocniri între forțele moldovenești și cele transnistrene, pregătite și înarmate de Armata a 14-a a Rusiei. Pe 2 martie, s-a declanșat războiul.
Gândită de sovietici ca un cap de pod pentru expansiunea spre Basarabia și România de dincolo de Prut, Transnistria a fost, după căderea URSS, scena unuia din războaiele prin care Rusia post-sovietică a încercat să își mențină controlul asupra spațiului sovietic.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
