Polonia găzduiește peste un milion de refugiați ucraineni.
Ministerul de Externe amintește că, din prima zi a invaziei, autoritățile române au acordat asistenţă cuprinzătoare refugiaţilor ucraineni, al căror număr trece de 3,6 milioane, dintre care peste 112.000 au decis să rămână aici.
Alianța afirmă că Moscova „poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite”, iar „crimele de război și alte atrocități comise de ruși nu pot rămâne nepedepsite”.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Rusia a fost nevoită să lanseze acțiuni militare în Ucraina pentru a se salva de bazele militare NATO și nazismul ucrainean, iar „operațiunea militară specială” este necesară și importantă pentru toți cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite la un an de la invazia la scară largă. În realitate, Rusia a declanșat, fără să fi fost amenințată în vreun fel, un război imperial pentru a aduce Ucraina sub controlul său.
Președintele ucrainean spune că nu va face pace cu Putin și nici fără eliberarea teritoriilor ocupate.
Războiul declanșat de Rusia intră în al doilea an fără să i se întrevadă finalul.
Comandantul marinei italiene recomandă o supraveghere constantă.
Republica Moldova neagă că ar exista provocări dinspre Ucraina.
Polonia ar vrea măsuri mai dure și este în dispută cu Italia în problema restricțiilor impuse importului de cauciuc sintetic din Rusia.
Moscova împărtășește propunerile chineze de pace, cu excepția respectării integrității teritoriale.
Președintele ucrainean spune că victoria împotriva agresorului depinde de ajutorul promis de aliați.
Guvern: „facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.”
SRI: În 2017, Bratislav Jivcovic fusese de mai multe ori în România, „cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informații care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.”
Această vizită surpriză a lui Sanchez, a doua de la începutul războiului, vine după cea de luni a președintelui american, Joe Biden, și cea de marți a premierului italian, Giorgia Meloni.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Ucraina și Republica Moldova s-ar pregăti de o operațiune militară împotriva Transnistriei iar în ajutor va veni și o „armadă” de tancuri care staționează în România, scrie publicația rusă politnavigator, care face referire la afirmațiile unor așa-ziși experți ruși. La doar trei zile după publicarea narațiunii false în presă, aceasta a fost reluată oficial, într-o formă ușor modificată, de ministerul rus al Apărării.
O rezoluție aprobată de marea majoritate a țărilor membre susține încheierea unei păci durabile, cu respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.
„Este mai mult decât clar că a fost tratat foarte rău și a fost supus torturii” – declara, în decembrie, un medic american.
El îndeamnă „să rămânem aproape de poporul ucrainean martir, care continuă să sufere, și să ne întrebăm dacă s-a făcut totul pentru a opri războiul”.
Aceştia ar fi interzis ca luptătorilor săi să li se dea până şi „lopeți care le permit să sape tranșee”.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
Șeful diplomației de la Beijing vizitează Moscova pe fondul îngrjorărilor americane privind un eventual sprijin militar chinez împotriva Ucrainei.
Vladimir Putin spune că-l așteaptă la Moscova pe președintele chinez Xi Jinping.
El susține că Rusia se bate pentru teritoriile sale istorice.
Potrivit ministerului român de Externe, acesta „s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele firești de consolidare a legăturilor culturale și s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse în Ucraina”.
Înțelegerea americano-rusă prevede reducerea la jumătate a numărului de lansatoare de rachete nucleare strategice și instituie un nou regim de inspecție și verificare.
El susține că „elitele Occidentului nu-și ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică a Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”.
Comentatorii notează că războiul este o problemă delicată pentru regimul comunist de la Beijing, din cauza legăturilor sale diplomatice și economice puternice cu Moscova, consolidate de interesul comun de a contrabalansa puterea Statelor Unite.
