Statele Unite și aliații europeni s-au confruntat cu Rusia la reuniunea G20 din cauza războiului din Ucraina.
Președintele Putin a vorbit despre un act terorism la graniță, dar ucrainenii susțin că partizanii ruși care se opun regimului de la Moscova își fac simțită prezența.
Procurorul-șef, Laura Codruţa Kovesi spune că este singurul instrument disponibil acum pentru combaterea acestei forme de criminalitate.
Conducerea Rusiei crede că se află într-un război permanent și are o viziune imperială și expansionistă, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și cum planul de refacere a „Rusiei Mari” pus în mișcare de Putin prevede capturarea Ucrainei prin război și a Belarusului prin forțarea unei uniuni.
Raiduri similare au vizat portul Sevastopol, în decembrie 2022, o centrală electrică, la începutul lunii octombrie, și sediul flotei de la Marea Neagră, în vară.
Comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 și a ajuns la circa 3,6 miliarde.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Săptămâna trecută, prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care e considerat şi patronul politic al preşedintei Novak, și-a exprimat îngrijorările cu privire la admiterea celor două ţări scandinave.
Rusia spune că Serghei Lavrov va profita de ocazie pentru a critica Occidentul.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Acestea au fost difuzate în special în regiunile Belgorod și Voronej (vest), învecinate cu Ucraina invadată de trupele Moscovei, în capitala Moscova și în metropola Sankt Petersburg, din nord-vest, precum și în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Fosta republica sovietică central-asiatică împarte cu Rusia circa 7.500 de kilometri de graniță comună.
Firma ungară anunță că va oferi zboruri suplimentare de la Iași, din România vecină, pentru a sprijini pasagerii din Republica Moldova.
Iranul este „practic singura țară care transferă Rusiei arme, mai mult sau mai puțin serioase” - susține șeful serviciilor ucrainene de informații, Kirilo Budanov.
Manifestanții sunt nemulțumiți de scumpirile la căldură și curent și cer demisia președintei Maia Sandu
Președintele rus vrea și întărirea securității în zonele ocupate din Ucraina.
Lukașenko spune că nicio problemă mondială nu poate fi rezolvată fără China.
Secretarul general, Jens Stoltenberg afirmă că prioritară este susținerea Kievului în războiul cu Rusia.
El dă de înțeles că nu există niciun pericol real, așa cum pretinde Moscova.
În total, Rusia a lansat luni „14 drone de luptă Shahed de fabricație iraniană” împotriva Ucrainei – au precizat Forțele Aeriene ale Kievului.
Rușilor li se pare „evident” faptul că Uniunea își va continua politica de sancțiuni și că „noi persoane juridice și fizice se vor regăsi în mod absurd” pe listele sale.
Doar Ankara şi Budapesta nu au ratificat până acum acordurile de aderare a celor două state candidate.
Țările occidentale, a mai afirmat el, au „un singur scop: distrugerea fostei Uniuni Sovietice și a părții sale principale, Federația Rusă”.
Guvernarea de la Chișinău impune sancțiuni presei ruse la indicația Occidentului, scrie rubaltic.ru, o sursă media din Rusia, afiliată Kremlinului, blocată recent în Republica Moldova. Aceasta reia narațiuni mai vechi ale propagandei ruse și pro-ruse, apărute pentru a submina eforturile Chișinăului de proteja spațiul informațional de campaniile de dezinformare menite să submineze guvernarea pro-europeană, campanii cu atât mai periculoase pentru securitate în condițiile în care Rusia pare angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Moscova susține că Ucraina și alte țări europene sunt capabile de provocări.
Rusia este acuzată că a deportat mii de copii din Ucraina, Moscova susține că sunt adopții legale.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Ministerul de Externe de la Bucureşti face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări directe la adresa securității statului.
