După președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, va merge în Rusia și în Ucraina.
El a reiterat și punctul de vedere al ministerului de Externe de la Moscova potrivit căruia dosarul Tezaurului românesc evacuat în Rusia țaristă, apropriat de bolșevici după sfîrșitul Primului Război Mondial și niciodată returnat, nu figurează pe agenda relațiilor româno-ruse.
Militari britanici din forțele speciale au fost trimiși în Ucraina pentru a organiza diversiuni și a escalada situația din Donbass, potrivit presei pro-Kremlin, care a reluat o serie de narațiuni despre organizarea unui atac al Occidentului împotriva rusofonilor din regiunile Donețk și Lugansk.
Presa internațională remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, n-a spus o vorbă despre cei peste o sută de mii de militari masați la frontiera cu Ucraina.
Conducta care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică a provocat divergențe între Berlin și Washington.
Sunt circa o sută de specialişti, care au misiunea de a pregăti desfăşurarea unui contingent mult mai numeros, ce nu va întârzia – a precizat ministrul Apărării în Guvernul de la Bucureşti, Vasile Dîncu.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
„Există, în acest moment, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite” – aminteşte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Serviciile americane de informaţii apreciaseră că Rusia îşi accelerează pregătirile pentru o invazie la scară largă în Ucraina şi că a masat, deja, la frontieră, 70% din efectivele militare necesare.
În septembrie 2021, cei doi preşedinţi au anunțat aprofundarea integrării economice dintre țările lor.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Experţii spun că forțelor ruse le-ar trebui 48 de ore pentru a încercui capitala ucraineană, Kiev, şi pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele pro-occidental Volodimir Zelenski.
Încă de pe vremea când conducea guvernul de la Berlin, Schröder a fost acuzat că, prin politicile sale, agravează dependența Europei de hidrocarburile rusești, iar un politolog britanic l-a numit cel mai iresponsabil cancelar german de după Adolf Hitler.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
Numeroase state occidentale boicotează diplomatic competiția și acuză regimul comunist de la Beijing de încălcarea drepturilor omului.
Anterior, Washingtonul a acuzat Moscova că a trimis în estul Ucrainei agenţi cu misiunea de a comite sabotaje, pentru a crea pretextul unei invazii militare ruseşti.
În relațiile franco-ruse, amintesc comentatorii, perioadele de cordialitate au alternat cu episoade de răceală, iar Macron nu s-a sfiit niciodată să critice atitudinea agresivă a Moscovei.
Stoltenberg, care e economist de formaţie, a precizat, din timp, că-şi va putea prelua prerogativele de bancher-şef doar după ce-şi va termina mandatul la conducerea Alianţei Nord-Atlantice, pe 1 octombrie.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
„Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” – precizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
El a fost arestat anul trecut, în iunie, după ce s-ar fi întâlnit de cel puțin trei ori cu un agent al Moscovei, căruia i-a furnizat informații pentru care a primit bani lichizi.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
RT emite, deja, în engleză, franceză și spaniolă, limbi în care difuzează pe mapamond o propagandă agresivă în favoarea regimului condus de președintele Vladimir Putin.
Un prim aparat al companiei low-cost FlyOne din Republica Moldova, care dispune de o filială în Armenia, a decolat din capitala armeană Erevan şi a aterizat în metropola turcă Istanbul.
România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei. Narațiunea falsă a fost aruncată pe piața din România cu scopul de a submina încrederea în NATO, dar și de a arăta că, în actuala criză ucraineană, nu Rusia ar fi agresorul.
Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au discutat și despre drepturile minorității române din Ucraina.
Rusia, adaugă el, nu-şi poate asigura securitatea pe seama securităţii Ucrainei şi nu-i poate nega dreptul de a aspira la admiterea în Uniunea Europeană şi NATO.
„Rusia este ultima țară din lume care și-ar dori un război cu Ucraina”, scrie presa pro-Kremlin, acuzând Kievul că ar putea declanșa un conflict. Narațiunile false sunt în antiteză cu acțiunile din teren, unde Rusia – care a atacat deja Ucraina în 2014 – a mobilizat forțe semnificative.
La putere din 2010, Orban a cultivat o relație amicală cu președintele rus, Vladimir Putin, deși politicile acestuia sunt ținta frecventă a criticilor Uniunii Europene și NATO, organizații din care Ungaria face parte.
