Polonia este unul din statele NATO cu cele mai reci relații cu Rusia. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la agresivitatea Moscovei în regiune, a cerut consolidarea prezenței NATO în flancul estic și a lansat un program ambițios de echipare a forțelor sale armate. Este, însă, Polonia capabilă să reziste, în cazul unui atac, suficient de mult până vin ajutoare?
Sănătatea și viața sa privată sunt subiecte tabu în Rusia, aproape niciodată discutate în public.
Catherine Colonna este demnitarul francez cu rangul cel mai înalt care vizitează Ucraina după începerea agresiunii ruse împotriva acestei ţări, pe 24 februarie.
„În contextul tot mai multor informaţii credibile despre revolte în rândul forţelor ruse desfăşurate în Ucraina, lipsa unor comandanţi de pluton şi de companie cu experienţă şi credibilitate va duce în continuare la o scădere a moralului şi a disciplinei” – anticipează Ministerul britanic al Apărării.
Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz după invadarea Ucrainei: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţării în următorii câţiva ani şi modernizarea Bundeswehr, ale cărei echipamente sunt depăşite.
Graţie acestui sistem, Rusia va putea ocoli infrastructura de plată occidentală, iar plăţile vor fi făcute prin intermediul depozitarului central din Rusia – a explicat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că NATO este „gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice amenințare, indiferent din ce parte ar veni ea”.
Anul trecut, șefa statului, Maia Sandu, declara că mizează pe sprijinul României și al altor parteneri pentru „reformarea tutoror instituțiilor care țin de siguranța națională”.
Totalul a trecut de 1.066.000.
Creștere însemnată a fluxului de la frontiera României cu Republica Moldova.
„Înainte de declanșarea acestui război, niciunul dintre noi nu credea că va cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal” – a declarat o tânără de 32 de ani, care a trimis 100 de euro imediat după ce a fost lansată strângerea de fonduri.
El a afirmat că se roagă ca niciun obstacol temporar să nu poată distruge așa-zisa unitatea spirituală a popoarelor rus şi ucrainean.
Bombardat aproape zilnic de la începutul invaziei, Harkovul, al doilea oraș al ca mărime al țării, trăiește, de câteva săptămâni, într-o relativă normalitate, odată cu plecarea trupelor ruse în alte direcții.
Instanța precizează că nu vizează o anumită țară, ci vrea să ajungă la adevăr despre toate crimele de război comise în Ucraina.
Presupunând că luptele continuă în a doua jumătate a anului 2022, PIB-ul Ucrainei s-ar putea contracta cu 40% din cauza prăbușirii exporturilor, consumului și investițiilor.
Ușoară creștere a fluxului de refugiați la frontiera României cu Republica Moldova.
El crede că orice acord cu Moscova nu valorează un nici cât un ban găurit.
După ce a invadat Ucraina, Rusia a anunțat că a folosit acolo, în premieră, rachete hipersonice Kinjal, pe care, până atunci, doar le testase.
Fostul președinte Petro Poroșenko n-a fost lăsat să iasă din țară pentru o călătorie în Lituania, unde urma să participe la adunarea parlamentară a NATO.
Proekt a stabilit numele militarilor ruși care dau ordinele în invazia din Ucraina – de la conducătorii superiori ai forțelor armate până la comandanții unor regimente. Biografiile acestor ofițeri și starea unităților militare pe care le conduc explică de ce războiul se desfășoară astfel.
Rezoluţia adoptată joi subliniază că agresiunea „constituie o situaţie excepţională, care afectează grav sănătatea populaţiei ucrainene şi care are repercusiuni asupra sănătăţii în regiune şi nu numai”.
S-a schimbat comerţul energetic global de război, în condiţiile în care Marea Britanie, SUA şi multe companii din UE au refuzat să cumpere ţiţei rusesc, forţând Moscova să caute cumpărători în Asia. India şi China au importat milioane de barili de ţiţei din Rusia, profitând de discounturile ridicate.
Aproape 6.660.000 de oameni au fugit din Ucraina în străinătate, de teama războiului.
Comentatorii notează că Serghei Lavrov, diplomat sovietic de carieră, ajuns la 72 de ani și aflat în funcția de ministru rus de Externe din 2004 până acum, fără întrerupere, are un discurs tot mai monocord și, pe alocuri, halucinant.
Rușii spun că Zagrebul sprijină ceea ce ei numesc regimul militar neonazist de la Kiev.
Cei doi deputaţi ruși au fost apoi lipsiţi de dreptul de vot de către adunare pentru întreaga zi de vineri, cu 27 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Şeful grupului comunist din această adunare şi-a denunţat apoi colegii şi le-a promis „măsurile cele mai ferme” de represiune.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat săptămâna aceasta o majorare de 10% a pensiilor şi salariului minim, în ideea de a-i proteja pe ruşi de inflaţie, dar a dezminţit că aceste probleme economice au legătură cu ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Biserica subordonată, până acum, patriarhiei de la Moscova condamnă războiul, despre care amintește că este o încălcare a poruncii lui Dumnezeu „Să nu ucizi!”, și își exprimă compasiunea față de toți cei se suferă în urma invaziei.
Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.
Neonaziștii ucraineni țin în captivitate civili în localități din regiunea Harkov, scrie presa pro-guvernamentală rusă. În realitate, localitățile amintite sunt demult ocupate de Rusia, iar consiliul local reclamă crime de război comise de militarii ruși.
Turcia își reiterează obiecțiile.
