După ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, mai multe ţări europene au expulzat peste 300 de diplomaţi ruşi, uneori sub acuzaţii de spionaj.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
Concret, „orice jurnalist acreditat pe lângă forţele armate, care se deplasează într-o zonă de risc, poate împrumuta material la Liov (vestul ţării) şi Kiev” – a explicat RSF.
New Delhi, care se angajase să furnizeze grâu ţărilor fragile cândva dependente de exporturile din Ucraina, a explicat că doreşte să asigure „securitatea alimentară” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
Omul ajuta la deplasarea în siguranță a persoanelor strămutate, iar soția nu l-a mai putut contacta telefonic de pe 2 martie.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.
Vânzările de mașini noi s-au prăbușit în Rusia, ca urmare a sancțiunilor economice severe instituite de Occident.
Sârbul Novak Djokovic le ia apărarea, după ce și el a fost exclus de la Australian Open, fiindcă a refuzat să se vaccineze împotriva COVID-19.
Peste 944.000 de oameni au părăsit Ucraina cu destinația România de la debutul războiului, în 24 februarie.
În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa.
Repornirea sa va permite Norvegiei să-și mărească livrările de gaz către Europa, care încearcă să pună capăt dependenței energetice de Rusia.
Mai multe personalităţi proeminente şi responsabili de la mai multe posturi de televiziune independente georgiene au acuzat de mult timp coaliţia la putere Visul Georgian că foloseşte sistemul judiciar pentru a înăbuşi opoziţia.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
De obicei, la obeliscul din Riga se adunau în 9 mai zeci de mii de rusofoni. De data aceasta, câteva mii au trecut prin locul respectiv şi au depus flori, în pofida unei prezenţe masive a poliţiei.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Pe locul locul șapte în concurs și a doua în simpatia publicului a fost trupa Zdub și Zdob din Republica Moldova.
Numai sâmbătă, au venit aproape nouă mii.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Totalul se apropie de un milion.
Piața mondială e, deja, afectată de invazia rusă din Ucraina.
Duminică, finlandezii și-ar putea oficializa candidatura la NATO.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla într-o stare fizică și psihică foarte proastă, iar la Moscova s-ar pregăti o lovitură de stat.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
Turcia se învecinează cu Rusia şi Ucraina, are legături bune cu ambele ţări şi a încercat să faciliteze negocierile de pace. Ankara s-a opus invaziei Rusiei şi a furnizat Kievului drone armate, deşi în acelaşi timp se opune sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
Kievul a permis intrarea în țară 10 mii de militari din Polonia și Lituania care vor realiza planul de „ocupare„ și „jefuire” a Ucrainei, scrie presa din Rusia. Este cea mai recentă știre falsă din ciclul celor privind ocuparea vestului Ucrainei de către Rusia. Acestea se încadrează în meta-narațiunile privind amestecul Occidentului în război și natura artificială – și deci instabilă – a statului ucrainean.
Sunt invocate raţiuni de securitate şi necesitatea de a păstra „integritatea” acestui gen de nominalizări, pentru a justifica refuzul publicării informaţiilor cerute.
