Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse pentru invazia din Ucraina, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la lupte.
Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat deschis pentru dialog cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) cu privire la centrala...
Țările industrializate condamnă atacurile Rusiei împotriva civililor, anexările ilegale și retorica nucleară a Moscovei.
Președinta Maia Sandu a condamnat vehement ceea ce a numit atacurile criminale ale Rusiei asupra mai multor regiuni din Ucraina, lansate luni dimineață.
Șeful acesteia, Arne Schönbohm, ar avea conexiuni cu o asociație apropiată serviciilor secrete ruse.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Personalul ambasadei României de la Kiev este în siguranţă.
O rezoluţie va fi votată în Adunarea Generală, după ce Moscova a blocat-o în Consiliul de Securitate.
Începând cu 24 februarie, Rusia recurge din ce în ce mai des la șantajul nuclear, fie prin presa propagandă, fie prin diferite oficialități, de la Putin la liderul cecen Ramzan Kadirov. Inițial rușii au amenințat Occidentul, însă în ultima perioadă se vorbește de folosirea armelor nucleare în Ucraina. Ar putea Ucraina, oare, să reziste unui eventual atac nuclear și să continue lupta? Sunt pregătite autoritățile, armata și societatea pentru un asemenea scenariu?
Podul, inaugurat în 2018, trece peste strâmtoarea Kerci și era utilizat de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele de invazie din sudul Ucrainei.
Experții Fondului cred că Produsul Intern Brut al acestei țări va scădea cu 35% în 2022 comparativ cu 2021.
Principalul său aliat, președintele autoritar belarus Alexander Lukașenko, i-a dăruit de ziua lui un tractor.
Suspectul, în vărstă de 55 de ani, are dublă cetăţenie, rusă şi olandeză – au precizat autoritățile.
Deşi media internaţionale scriu că e un premiu simbolic, în plin război în Ucraina, Comitetul Nobel precizează că acesta nu este îndreptat împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a împlinit, vineri, 7 octombrie, 70 de ani.
Vladimir Putin s-a declarat gata să folosească orice mijloc pentru a-și atinge obiectivele.
Moscova acuză autoritățile kazahe că nu și-au onorat promisiunea de a-l expulza pe ambasadorul ucrainean, Petro Vrublevski, care îndemnase la „uciderea” rușilor.
„Rușii continuă să lovească în mod deliberat civili, pentru a semăna frica” – acuză ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.
„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o amenințare la adresa securității norvegiene și europene” - a declarat ministrul Apărării, Bjorn Arild Gram.
Aceasta este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării cu resurse energetice, a unor posibile noi fluxuri de refugiați din Ucraina și a asigurării securității la frontieră.
Peste opt mii au venit numai miercuri.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Volodimir Zelenski s-a adresat liderilor reuniți la Praga la prima întrunire a Comunității Politice Europene.
În teren, luptele continuă, iar Ucraina a revendicat noi victorii asupra trupelor ruse.
Precedată, la sfârșitul lunii trecute, de pseudo-referendumuri organizate în grabă și trecută, formal, prin Parlamentul bicameral rus, anexarea a fost respinsă de majoritatea copleșitoare a statelor lumii, care au promis că nu vor recunoaște niciodată noua așa-zisă graniță dintre Rusia și Ucraina.
Președintele Ucrainei a ordonat folosirea unei așa-numite bombe „murdare”, care conține material radiologic, în sudul țării, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse. În realitate, Ucraina nu produce bombe murdare și nici nu își propune să atace propria populație, în timp ce șantajul nuclear este tot mai prezent în discursurile politicienilor ruși.
Agenția ONU pentru control nuclear încearcă să protejeze centrala de luptele din zonă pentru a împiedica un accident nuclear.
Măsurile sunt însă mai blânde decât ar fi vrut ”durii” Europei.
El e arestat din aprilie, după ce a criticat, în repetate rânduri, invadarea Ucrainei.
Phenianul pretinde că pseudo-referendumurile care au prefațat anexarea au fost perfect legitime.
Femeia este acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Articolele 106 și 107 din Carta ONU îi acordă Rusiei, în calitate de succesor legal al URSS dreptul de a lua toate măsurile, inclusiv militare, împotriva Germaniei, Ungariei, Austriei, României, Bulgariei, Finlandei, Croației, Sloveniei, Cehiei, Letoniei, Estoniei, Lituaniei și Ucrainei pentru încercările de a resuscita nazismul. Din listă lipsesc, culmea!, principalii aliați ai naziștilor, Italia și Japonia. De fapt, e o altă încercare grosolană de a forța justificarea invaziei ruse în Ucraina, prin citarea falsă și interpretarea manipulatoare a mai multor tratate și documente ulterioare celui de-al Doilea Război Mondial.
Mulți din cei care n-au fugit din țară caută sfaturi pentru a evita înrolarea, făcută adesea abuziv.