Ucraina se pregătește să masacreze civilii din Donbass, potrivit presei din regiunea separatistă și de la Moscova. Narațiunea falsă este o reacție la știrea privind mobilizarea de către Kiev a unităților de apărare teritorială în contextul în care există rusul unei invazii rusești.
Luna trecută, justiţia rusă a confirmat, din greşeală, că Moscova a trimis trupe în ţara vecină.
Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.
Militarii canadieni ar urma să evacueze personalul diplomatic al ţării lor în cazul unui atac rusesc la scară largă.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
El afirmă că dosarul e fabricat la comanda politică a actualului șef al statului, Volodimir Zelenski.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Antrenaţi în gherila urbană şi în utilizarea de explozibili, agenţii ar urma să lovească, sub un fals drapel ucrainean, obiective din zonele controlate de rebelii pro-ruşi, ca să le ofere protectorilor acestora din urmă ocazia să intervină armat.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Ucraina a mai fost paralizată de atacuri similare, care au vizat, în 2017, infrastructura critică sau, în 2015, reţeaua naţională de electricitate.
Peste 10 mii de militari participă la exercițiile organizate de Districtul Militar Sud al Federației Ruse, Flota de la Marea Neagră și Flota de la Marea Caspică, care se desfășoară pe poligoanele Rusiei, în Armenia dar și în Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Senatori democraţi de prim rang de la Washington au lansat o iniţativă menită să descurajeze o invazie rusă în Ucraina, care ia în calcul sancţiuni contra lui Putin.
Washingtonului, primul între egali în NATO, repetă că politica uşilor deschise ale Alianței nu este subiect de negociere cu Moscova.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Populația de peste un milion a orașului-port, notează analiștii, este extrem de eterogenă și mulți locuitori pretind că nu sunt nici ruși, nici ucraineni, ci odessiți, iar loialitatea lor față de Kiev e discutabilă.
Procurorii atrag atenția că, potrivit Convenției de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile în timp de război, îi este interzis statului ocupant să recruteze în armată populația civilă din teritoriile ocupate.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.
Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Potrivit MAE al Ucrainei, SUA au promis un sprijin concret pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Febrila activitate diplomatică din Occident are loc după ce Moscova a pretins aşa-numite garanţii de securitate, ce ar include înghețarea extinderii NATO și a amenajării de noi baze militare occidentale în spațiul ex-sovietic.
Procurorii susțin că el a cumpărat pentru Kiev de la rebelii secesioniști din estul țării cărbune în valoare 48,6 milioane de euro, finanţând, astfel, ceea ce ucrainenii numesc organizaţii teroriste.
Analiştii notează că statele ex-comuniste central şi est-europene, satelizate forţat de fosta Uniune Sovietică, sunt deosebit de mefiente în legătură cu orice dialog cu Moscova.
„Orice agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe enorme și va însemna un preț foarte mare [pentru agresor]”, a spus Borell.
Odessa, oraș-port din sudul Ucrainei, s-a transformat într-o bază militară NATO, potrivit unei narațiuni din presa rusă. Aceasta denunță și exercițiile NATO la Marea Neagră și cataloghează Odessa și sudul Ucrainei drept pământuri rusești aflate sub ocupație străină.
Țările membre ale Uniunii Europene și aliații lor americani au avertizat Moscova că orice nouă agresiune armată contra vecinei sale va fi urmată de sancțiuni economice severe.
Şedinţa are loc după ce, în noiembrie 2021, Rusia și-a închis misiunea de pe lângă sediul NATO din Bruxelles și a suspendat activitatea reprezentanței Alianței Nord-Atlantice la Moscova.
Negocierile americanilor cu ruşii, programate pe 9 şi 10 ianuarie, în Elveţia, la Geneva, nu se vor purta peste capul ucrainenilor – repetă liderul de la Casa Albă.
În 2021, instanțele din Rusia au decis extrădarea a 499 de foști mercenari în Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan, Cehia și alte state.
Putin susţine că impunerea de către Occident a noi sancţiuni la adresa ţării sale ar fi o eroare colosală.