Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, pledează și pentru susținerea celorlalţi parteneri estici, în special Republica Moldova şi Georgia, în paralel cu sprijinul acordat Ucrainei.
La începutul lunii, Statele Unite au afirmat că dețin probe potrivit cărora Rusia intenționează să filmeze false atacuri ucrainene, pentru a avea un pretext ca să invadeze țara vecină.
Preşedintele Vladimir Putin spune că procesul de pace din regiune n-are nicio perspectivă.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Pe fondul intensificărilor bombardamentelor dintre rebeli pro-ruși și forțele ucrainene, Kievul a închis temporar duminică unul dintre punctele de trecere a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de cele două tabere.
Exercițiile implică și flota din Marea Neagră, într-un moment în care occidentalii se tem că Moscova pregătește invadarea Ucrainei.
Președintele american, Joe Biden, s-a declarat convins că Putin a decis să atace Ucraina săptămâna viitoare.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
În teren, pe linia frontului, obuze de mortiere au explodat lângă ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastirski, care inspecta pozițiile trupelor sale.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
Americanii rămân convinși că Rusia vrea să inventeze un pretext pentru o invazie în Ucraina.
Un tren militar ar fi revenit în garnizoana din regiunea Nijni Novgorod, la peste o mie de kilometri distanță de Ucraina.
Luna aceasta, au ajuns și primii militari americani, trimişi de Washington pentru a consolida securitatea aliaţilor săi din estul Europei.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Armata rusă anunţase finalul exerciţiilor sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014, şi difuzase o înregistrare video care sugerează retragerea din zonă a echipamentelor militare.
Rebelii și forțele guvernamentale ucrainene s-au acuzat reciproc de încălcarea fragilului acord de încetare a focului.
Presa occidentală dezinformează cu privire la criza din Ucraina, care este, de fapt, o diversiune a Occidentului. Aceste narațiuni false sunt promovate de unul dintre cei mai controversați jurnaliști români, Ion Cristoiu, și amplificate de portavocea Kremlinului, Sputnik.
Moscova acuză genocidul pe care l-ar comite trupele Kievului în estul rusofon și rusofil al Ucrainei.
Diplomația de la București le recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, iar celor aflaţi deja acolo, să reevalueze necesitatea de a rămâne.
Anterior, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat ferm cererea din ajun a Dumei de Stat, camera camera inferioară a parlamentului rus, ca președintele Vladimir Putin să recunoască independența, proclamată unilateral, a aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ucraina este obligată, prin acordurile de pace de la Minsk, să negocieze cu separatiștii pro-ruși din Donbass, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Contra-argumentele Kievului la aceste narațiuni au fost catalogate drept o propagandă în stilul lui Joseph Goebbels.
Este prima oară când Canada, asemenea altor țări membre ale NATO, le oferă ucraienilor echipamente militare letale și muniție, care însumează aproape opt milioane de dolari canadieni.
El s-a declarat, din nou, sceptic în legătură cu iminența unui atac al rușilor și a afirmat că, prin masarea atâtor trupe la granița comună, Moscova încearcă, mai degrabă, să-i intimideze pe ucraineni.
În decembrie 2021, liderii celor două republici fantomă, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Succesul atacului pe hartă, unde săgețile arată spre Kiev, nu poate fi prognozat, având în vedere experiența luptelor pentru Donbas, consideră expertul militar Alexandr Golț.
Analiștii remarcă că autoritățile de la Berlin, acuzate, frecvent, că privilegiază relațiile economice cu rușii și manifestă multă îngăduință față de Moscova, au ridicat, acum, tonul și, prin vocea președintelui Frank-Walter Steinmeier, au spus că Rusia e responsabilă pentru criza din Ucraina.
Analiștii consideră că Ottawa, membru important al NATO, nu vrea ca aceștia să intre în contact cu trupele ruse în cazul unei invazii.
Ministerul de Externe le recomandă ferm cetățenilor români evitarea deplasărilor în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014, în zona de est a Ucrainei, unde trupele Kievului se confruntă cu secesioniștii pro-ruși, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi cu Belarus.
Sunt tot mai multe vocile care afirmă că invazia se poate produce oricând, după ce Rusia a lansat, sâmbătă, noi manevre navale de amploare în Marea Neagră, nu departe de coastele ucrainene.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.