În acest moment, cel mai mare risc pentru Ucraina, mai spune el, este destabilizarea situației interne.
Acum mai puțin de o săptămână, 90 de tone de armament letal, inclusiv muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, au ajuns la Kiev.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a repetat că Moscova nu doreşte declanşarea unui război cu Ucraina.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Acum o săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul omologului său francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe la operațiuni NATO pe teritoriul României.
Surse guvernamentale germane, citate de agențiile internaționale de presă, au precizat că decizia survine după opt ore de discuții, calificate drept dificile, care s-au desfășurat la Paris, în cadrul așa-numitului format Normandia.
Un nou sondaj de opinie confirmă că românii sunt net pro-occidentali și foarte reticenți la adresa rușilor.
NATO amenință Rusia și mobilizează forțe semnificative la granițele acesteia, afirmă presa afiliată Kremlinului. De fapt NATO își consolidează flancul estic ca răspuns la amenințările Rusiei, iar forțele trimise de Alianță reprezintă o fracțiune din cei peste 100 de mii de militari mobilizați de Moscova.
Studiul citat de agenția națională de presă de la Kiev Ukrinform, mai arată că doar 33% dintre ucraineni consideră că un nou atac din partea Rusiei împotriva Ucrainei este o amenințare reală.
De la declanşarea crizei, România şi-a exprimat consecvent şi fără echivoc susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Pentagonul a pus în stare de alertă 8.500 de militari, despre care experţii spun că se pot oricând alătura, în Europa, pe flancul estic, celor 40 de mii din forţa de reacţie rapidă a NATO.
Aceasta nu înseamnă, însă, că rușii nu-și vor putea mări efectivele în următoarea perioadă – a mai spus el.
Echipamentele militare primite de Ucraina de la Marea Britanie și Statele Unite sunt depășite și/sau expirate, potrivit unor știri apărute în presa rusă. Regatul Unit e unul dintre statele NATO care, în contextul pericolului unei invazii rusești, i-a oferit Ucrainei echipamente letale pentru a se putea apăra.
Pentagonul a anunțat că 8.500 de militari au fost, deja, plasați în stare de alertă, ceea ce, potrivit experților, înseamnă că în cinci zile ei s-ar putea alătura forței de reacție rapidă a NATO, formată din 40 de mii de oameni.
Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Cetățenii americani aflați în Rusia riscă să fie hărțuiți, mai ales de poliție, care ar putea aplica arbitrar legile - avertizează diplomația de la Washington.
Britanicii afirmă că dețin informații potrivit cărora servicile de informații rusești și-au păstrat conexiunile cu mulți politicieni din Ucraina, inclusiv cu personaje de la vârful fostului regim pro-moscovit al președintelui Viktor Ianukovici.
Kremlinul urmărește să-și păstreze imaginea pozitivă în perspectiva acțiunilor sale ulterioare, înlocuind amenințările cu noi înțelegeri în sfera înarmărilor cu rachete, a armamentului nuclear și, posibil, a spațiului cosmic, scrie pentru The Insider politologul Pavel Luzin.
Republică autonomă rusă din nordul Caucazului, Cecenia a fost, în anii 1990 și primii ani 2000, teatrul unor lupte intense și fără cruțare între trupele Moscovei, pe de o parte, și combatanții pentru independență, unii radicalizați în jihadiști, pe de alta.
Londra afirmă că fostul deputat ucrainean Yevhen Muraiev e văzut la Kremlin drept un potențial șef al regimului pe care rușii ar vrea să-l impună țării vecine.
Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.
Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
În plan politic, deputaţii ruşi se pregătesc să-i solicite preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ca parte a aşa-numitelor garanţii de securitate pe care le solicită de la Occident, Moscova vrea retragerea trupelor pe care le numeşte străine, a echipamentelor militare şi armamentelor din ţările ex-comuniste ce nu erau membre ale Alianţei Nord-Atlantice în 1997.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut ucrainenilor să nu intre în panică din cauza informațiilor privind o posibila invazie pe scară largă a Rusiei.
Kievul solicită Adunării Generale a ONU să-și folosească pe deplin mandatul său de menținere a păcii și a securității pentru a evita un posibil război, în contextul concentrării trupelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România - a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
În ajuns, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, apreciase că Rusia poate lansa, în orice moment, un atac împotriva Ucrainei.