Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
"Dar de ce ai venit aici? Ca să ne eliberezi de ce? Ce ți-a făcut soțul meu?" - l-a întrebat văduva civilului ucis.
Ilan Șor și Marina Tauber sunt acuzați de spălare de bani și escrocherie.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
Concret, „orice jurnalist acreditat pe lângă forţele armate, care se deplasează într-o zonă de risc, poate împrumuta material la Liov (vestul ţării) şi Kiev” – a explicat RSF.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, mai multe ţări europene au expulzat peste 300 de diplomaţi ruşi, uneori sub acuzaţii de spionaj.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
„Obiectivul strategic al rușilor este totul sau nimic” – ripostează ucrainenii.
Mai mulți foști comandanți ai UCK sunt anchetați pentru crime de război comise în timpul conflictului din perioada 1998-1999, care s-a soldat cu circa 13.000 de morți.
Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.
Luni, membrii ruşi ai CIO au primit permisiunea de a participa la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic din această săptămână, forul olimpic spunând că aceştia nu sunt reprezentativi pentru ţara lor.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.
Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Moscova trimite în Ucraina membri ai minorităților etnice.
Omul ajuta la deplasarea în siguranță a persoanelor strămutate, iar soția nu l-a mai putut contacta telefonic de pe 2 martie.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
New Delhi, care se angajase să furnizeze grâu ţărilor fragile cândva dependente de exporturile din Ucraina, a explicat că doreşte să asigure „securitatea alimentară” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
De obicei, la obeliscul din Riga se adunau în 9 mai zeci de mii de rusofoni. De data aceasta, câteva mii au trecut prin locul respectiv şi au depus flori, în pofida unei prezenţe masive a poliţiei.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
Cine nu acceptă e luat la bătaie, pretind rușii.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
