Embargoul asupra petrolului rusesc ar echivala cu o bombă atomică pentru economia ungară – pretinde premierul Victor Orban.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
Tătarii din Crimeea susțin războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, numit de Kremlin „operațiune specială”, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, tătarii s-au opus agresiunii ruse încă din 2014, când Moscova a ocupat și anexat Crimeea.
Consiliul municipal din Mariupol a anunţat că circa 100.000 de locuitori ai oraşului sunt „în pericol de moarte” din cauza bombardamentelor ruse şi a condiţiilor sanitare precare şi a descris drept „catastrofală” penuria de apă potabilă şi mâncare.
Presa din Rusia descrie întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și secretarul general ONU António Guterres drept o victorie importantă pentru Moscova în plan internațional. Potrivit narațiunilor false ale presei pro-Kremlin, Putin l-a convins pe Guterres că naziștii din Ucraina au comis crime de război și că „operațiunea specială militară” a Rusiei respectă principiile ONU.
Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurilor sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei.
În cursul întâlnirii de la Kremlin, cu liderul rus, secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a reiterat apelul la o colaborare între Națiunile Unite şi Moscova pentru a crea coridoare umanitare şi a veni în ajutorul civililor din Ucraina.
Prim-ministrul britanic apreciază că, în virtutea popularității masive de care se bucură în rândul rușilor, Putin le-ar putea spune că operaţiunea lansată în Ucraina a fost „o reuşită” şi că, „tehnic, este un succes”.
Totodată, Londra a interzis exportul către Rusia a unor produse şi tehnologii pe care această ţară le-ar putea folosi împotriva Ucrainei, în special echipamente pentru interceptarea şi monitorizarea comunicaţiilor.
Antonio Guterres urmează să fie primit de preşedintele Putin, iar apoi se va deplasa la Kiev, pentru o întrevedere cu preşedintele Zelenski; acesta din urmă a criticat calendarul deplasărilor, afirmând că nu vede „nicio dreptate şi nicio logică în această ordine”.
În estul Ucrainei, teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa ca republici populare după referendumuri considerate nule de comunitatea internaţională.
În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.
Sancţiunile internaționale „au avut un efect asupra capacităţii lui Putin de a se reaproviziona şi reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme şi a rachetelor sale ghidate de precizie” – afirmă un înalt oficial de la Pentagon.
Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
Doi combatanţi britanici, luaţi prizonieri în Ucraina de către trupele ruse au cerut să fie daţi la schimb pentru omul politic ucrainean prorus Viktor Medvedciuk, deţinut de autorităţile ucrainene.
Potrivit ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, situația actuală din Ucraina este rezultatul direct al dorinței SUA și a Occidentului de a conduce și de a domina lumea.
Crimele, torturile și jafurile comise de militarii ruși sunt rezultatele unui sistem educațional deficitar dar și al problemelor sociale neglijate de autorități, scrie presa independentă rusă, care continuă să lucreze în ciuda faptului că este cvasi-interzisă în Rusia. Veridica a mai notat și un articol despre cum au ajuns rușii să îi denunțe pe cei care nu împărtășesc varianta oficială despre război, precum și două interviuri, unul despre regimul lui Putin, al doilea despre declinul industriei petroliere rusești din cauza sancțiunilor.
Fost ambasador la Moscova, directorul CIA, William Burns, spune că președintele rus, Vladimir Putin, e un om răzbunător, încăpățânat și care, de-a lungul anilor, s-a scufundat într-un amestec exploziv de nemulțumiri, ambiție și nesiguranță.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Austria depinde în proporție de 80% de hidrocarburile rusești.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Într-o intervenție video în Parlamentul Estoniei, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte în Ucraina bombe cu fosfor şi tactici de teroare împotriva civililor.
Referindu-se la atrocităţile comise de forţele ruse în Ucraina, premierul Fumio Kishida le-a numit pentru prima dată „crime de război”.
„Genocidul nu poate fi prescris” – a subliniat președintele polonez, într-un discurs susţinut cu ocazia comemorării a 82 de ani de la masacru și evocând actuala „agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei independente şi democratice”.
Rusia, stat succesor al URSS, și-a asumat și a promovat, sub Vladimir Putin, și multe din miturile acestuia, în special cele cu privire la forța sa și a armatei sale. Miturile respective se găsesc în imaginarul colectiv din întreg spațiul ex-sovietic; invadarea Ucrainei a început însă să spulbere multe din ele, inclusiv cele cu privire la armata victorioasă, soldatul eliberator și popoarele înfrățite.
LUNI, 20 ianuarie 2025, ZIUA 1062: Aproape jumătate de milion de militari ruși ar fi fost uciși pe front.
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
