Ei ar urma să-și transfere pozițiile deținute acolo către trupele ministerului rus al Apărării.
Chişinăul va găzdui summitul Comunităţii Politice Europene (EPC), care reuneşte statele membre ale UE şi alte 17 ţări de pe continent.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba a fost la Chișinău pentru a-l convinge să participe la un atac asupra Transnistriei, potrivit unei narațiuni apărute în presa pro-rusă. Narațiunea reia, de fapt, una din principalele teme ale propagandei (pro)ruse care vizează Chișinăul.
Ucraina a declanșat lupta cu corupția în paralel cu luptele împotriva Rusiei cotropitoare.
Șefa serviciilor repetă că un atac nuclear rus este foarte puțin probabil în acest conflict.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Potrivit acestuia, dronele care-ar fi urmat să-l omoare pe Putin au fost comandate de americani.
„Acțiunile făptuitorilor au reprezentat o amenințare directă la adresa vieții și sănătății personalului misiunii ruse” – susține Moscova.
E subliniază că „este destul de greu de înțeles în situații normale” faptul că dronele ajung la Kremlin.
Elita economică este tot mai nemulțumită de politicile lui Putin, dar nu îndrăznește să îl critice public, scrie presa rusă independentă. Aceasta abordează și despre sabotajele din Rusia și transformarea acestei țări într-un lagăr digital cu ajutorul instrumentelor biometrice.
În acest timp forţele ruse au lansat atacuri aeriene asupra mai multor oraşe ucrainene, care vizează tot mai des ţintele civile.
Apropierea dintre România și Republica Moldova și „românismul” reprezintă un atac hibrid al Occidentului asupra intereselor Rusiei, potrivit unei narațiuni false din mediul online. Aceasta promovează tezele moldovenismului în încercarea de a justifica un „drept” al Rusiei de a decide politicile Republicii Moldova.
De vineri seară până luni în zori, în orașul omonim se instituie restricții de circulație, despre care comentatorii spun ar putea prefața îndelung anunțata contraofensivă ucraineană.
Oficial de la Kiev: atacarea președinției ruse „ar incita Rusia la acțiuni și mai radicale împotriva populației noastre civile”.
Suedia, Danemarca, Finlanda și Norvegia s-au alăturat eforturilor internaționale de a furniza arme grele Ucrainei și au donat unele dintre propriile lor tancuri Leopard 2 ori au oferit bani, pentru a ajuta Kievul să le cumpere.
Valul de atacuri din Rusia și din peninsula anexată Crimeea ar putea umbri festivitățile militare de pe 9 mai, când, din ordinul Kremlinului, rușii celebrează cu mare fast victoria din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.
Agresivitatea Rusiei în Europa a determinat mai multe țări să renunțe la neutralitate sau să ia în calcul o relaxare a acesteia. Se pune problema dacă statutul de neutralitate este un soi de pacifism naiv sau o strategie care, pentru unii, e în schimbare?
Așa-numiții deținuți „paria” erau puși să execute „sarcini degradante” și, în caz de „eșec”, erau expuși violenței sau abuzului sexual.
Din septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială a rezerviștilor, ca să-i trimită pe front, „mai mult de 2% dintre tinerii de 20-40 de ani au fost mobilizați și circa 3% din această generație au părăsit Rusia”
Consilierul preşedintelui Ucrainei a explicat motivele pentru care civilii au devenit ţinte preferate.
Ea este acuzată că a acceptat cu bună ştiinţă ca partidul său să fie finanţat de un grup criminal şi că a falsificat raportul financiar al formaţiunii politice.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
La intrarea în țară, va fi nevoie și de testul antirabic.
El a avertizat că o contraofensivă ucraineană ar putea reprezenta „o tragedie” pentru Moscova.
Candidații susținuți de fostul președinte, Igor Dodon, și de oligarhul-fugar, Ilan Șor, au obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Campania a fost marcată de promovarea narațiunilor propagandei rusești, de implicarea unor politicieni și artiști ruși, dar și de un scandal diplomatic între Republica Moldova și Rusia.
Amendarea constituţiei uzbece promite în schimb mai multă bunăstare şi protecţie socială pentru cetăţenii fostei republici sovietice.
Sevastopolul a fost atacat frecvent după ce trupele ruse au invadat Ucraina pe scară largă, în februarie 2022.
Fostul președinte Dmitri Medvedev, azi vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova, susține că Republica Moldova nici măcar nu mai există ca stat, pentru că „a fost vândută” României.
Potrivit autorităților ucrainene, acestea au țintit blocuri de locuințe.
Cotidianul american The New York Times specula, la începutul lunii martie, că în spatele sabotajului se află un „grup pro-ucrainean”, dar fără implicarea liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Polonia va ataca Belarusul și va anexa regiunea ucraineană Liov când va primi un astfel de ordin din partea SUA și Marii Britanii, care au cauzat războiul din Ucraina, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, Varșovia sprijină eforturile de apărare ale Ucrainei de invazia la scară largă a Rusiei, realizată cu sprijinul direct al Minskului.
Președinții celor două țări s-au aflat la Kiev la scurtă vreme după un nou atac sângeros al rușilor.