Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Cu suveranitatea la cheremul marilor puteri occidentale, România se face acum preș și în fața Kievului și și-a demis ministrul Apărării, Vasile Dâncu, doar pentru că a vorbit de pace, potrivit fostului premier, Viorica Dăncilă. Narațiunea amintește de cele ale Rusiei, potrivit cărora Ucraina – țară aflată sub atac – e cea care nu dorește pacea. Viorica Dăncilă a promovat și narațiunea falsă că Ucraina subminează agricultura și, implicit, economia României.
Andrzej Duda a vorbit la telefon cu un pretins Emmanuel Macron, căruia i-a dat detalii despre incident.
Kievul avertizează Teheranul că va avea de suferit în urma complicităţii cu agresorii ruşi.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
„Aceste măsuri sunt luate pentru a preveni folosirea (lăcașurilor de cult) drept centre” ale așa-zisei lumi ruse – precizează SBU.
Anterior, Washingtonul a solicitat o „dezescaladare” în Siria, ca răspuns la declarațiile președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, ce amenințase cu o operațiune la sol în nordul țării vecine, deja prefațată de o serie de raiduri aeriene împotriva pozițiilor kurde.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
Potrivit verdictului Curții de la Haga, Rusia nu a avut nicio legătură cu cei care au doborât avionul MH17 în 2014, care zbura deasupra Donbass-ului, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, tribunalul olandez a recunosc implicarea Rusiei în această crimă împotriva civililor.
Liderul opoziției din Rusia se așteaptă la ani în plus de închisoare, într-un nou dosar în justiție.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
În videoclipuri postate pe rețelele de socializare rusești, se văd cadavre de soldați care zac în bălți de sânge, după ce s-ar fi predat.
La fața locului ar fi fost găsite bastoane de cauciuc, un dispozitiv folosit pentru electrocutarea civililor, o lampă cu incandescență și gloanțe.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Bombardamentele recente sporesc îngrijorarea internațională față de un posibil cataclism muclear
În septembrie, președintele Kasim-Jomart Tokaiev a anunțat că țara sa le asigură protecție rușilor care fug în Kazahstan, pentru a scăpa de mobilizarea decretată de Kremlin și a nu ajunge pe frontul din Ucraina.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Motivul este deconectarea energiei electrice pe partea ucraineană.
Rusia, care a găzduit competiția acum patru ani, a fost exclusă de la Cupa Mondială FIFA 2022, după ce, pe 24 februarie, trupele sale au invadat Ucraina.
Premierul Rishi Sunak spune în prima sa vizită la Kiev că va continua sprijinul ferm al predecesorilor săi pentru Ucraina.
Fostul președinte rus afirmă că Zelenski ar fi ucis de naționaliști dacă ar accepta destrămarea Ucrainei în schimbul păcii.
Acesta l-ar implica pe un faimos traficant rus de arme, Viktor Bout, reținut de autoritățile americane și supranumit„negustorul morții”.
Încă din septembrie, activiștii pro-ucraineni au împrăștiat afișe prin care le cer cetățenilor să fie pregătiți pentru eliberarea peninsulei.
Viaceslav Igorevici Penciukov provine din regiunea rusofonă Donețk, o zonă din estul Ucrainei recent anexată de Rusia, printr-un decret al președintelui Vladimir Putin.
Șeful AIEA încearcă de mai multă vreme să obțină un perimetru de siguranță care să reducă riscul unei catastrofe nucleare.
Rusia numește sentința scandaloasă și anunță că nu-i va preda pe cei doi ruși condamnați în absență.
Directorul CIA, William Burns, şi şeful spionilor ruşi, Serghei Narîşkin, s-au întânit, săptămâna aceasta, la Ankara.
În Ucraina a început să ningă, dar aşa-numita „operațiune militară specială (rusă) continuă, continuarea acesteia nu depinde de condițiile meteorologice”.
11 milioane de tone de grâne au fost trimise către pieţele mondiale, circa 40% revenind țărilor în curs de dezvoltare.
Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.
Bombardamentele rusești au avariat infrastructura energetică și se așteaptă ca temperaturile să scadă la minus 10 grade Celsius.