Premierul român, Nicolae Ciucă, a confirmat că va continua și cooperarea bilaterală în domeniul securităţii, dar ţinând cont de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, stipulat în Constituție.
Realizatorii cercetării sociologice notează că este un număr record de unionişti, în comparație cu sondaje similare, fiind de peste 10 ori mai mare faţă de anul 2010.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Favorită e malteza Robeta Metsola, eurodeputată din 2013, membră a Partidului Naţionalist din ţara sa şi reprezentantă a grupului de centru-dreapta al popularilor europeni.
Premierul român, Nicolae Ciucă, a amintit că România e primul partener comercial al Republicii Moldova și a apreciat că e nevoie de îmbunătățirea mediului de afaceri de acolo, astfel încât acesta să devină mai atractiv pentru investitori.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.
David Sassoli a murit marţi, la vârsta de 65 de ani, în spitalul din oraşul italian Aviano.
Când a observat că e filmat, oligarhul a luat-o la fugă.
Republica Moldova a trecut printr-un an 2021 plin de încercări politice și socio-economice, cel mai important eveniment fiind preluarea conducerii țării de forțele pro-europene, care au câștigat și alegerile parlamentare după ce Maia Sandu obținuse, la sfârșitul anului precedent, victoria în cele prezidențiale.
Relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic.
Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.
Gazoductul ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către reducerea dependenței de gazele rusești. Cât timp însă prețul la Gazprom rămâne mai mic decât pe piețele europene, gazoductul e doar decorativ.
În această toamnă, peste 40 de medici și asistente medicale și șapte paramedici din Republica Moldova au venit la spitalul modular COVID-19 din Lețcani, de lângă Iași, pentru a oferi ajutor lucrătorilor medicali români.
Vizita, precizează Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti, reprezintă un foarte bun prilej de reconfirmare a relaţiei speciale, privilegiate, de Parteneriat Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie.
49 de ţări şi teritorii de pe cinci continente sunt conectate la sistemul certificatului digital COVID al Uniunii.
Anunțat cu mare pompă drept un mare succes al Republicii Moldova pentru livrările de gaze din Rusia, noul contract cu Gazprom nu este tocmai cel mai reușit, nici din punct de vedere economic și nici din punct de vedere politic.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.
Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.
Intensificarea cooperării militare bilaterale a dominat, la jumătatea lunii august, și prima discuție telefonică dintre ministrul român al Apărării și noul său omolog din statul vecin.
Dumitru Alaiba este unul dintre cei mai vocali și mai vizibili deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a preluat puterea la Chișinău. În pragul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Veridica a stat de vorbă cu Dumitru Alaiba despre influența în scădere a Rusiei la Chișinău, interesele care leagă unii politicieni moldoveni de Transnistria, dar și despre corupție și politica ultimilor 30 de ani.
Readucerea în discuție a posibilității distrugerii munițiilor de pe vremea sovietică, păstrate în depozitele din satul Cobasna din regiunea separatistă transnistreană, a suscitat, cel puțin la nivel declarativ, interesul Moscovei.
Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.
Foști ofițeri ai așa-numitelor „structuri de forță” din Republica Moldova au intervenit în campania electorală pentru a-și exprima îngrijorarea față de situația din țară, dar și pentru a avertiza că structuri străine au acces la informații externe. Narațiunile se înscriu în retorica anti-occidentală de campanie a forțelor pro-ruse de la Chișinău.
În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.
