România, care are o economie de șase ori mai mare, identifică în jur de șase mii de cazuri de muncă nedeclarată pe an – declară ministrul Muncii în Guvernul de la Chișinău, Marcel Spătari.
„Starea de război care este în Ucraina determină autoritățile de acolo să aibă o anumită politică în raport cu persoanele care intră în țara lor” - susține șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Ea are programate întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă.
Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut în Republica Moldova.
Au fost reținute mai multe persoane bănuite că încearcă să destabilizeze situația din țară.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Ei sunt acuzați de corupție, subminarea statului de drept și de promovarea intereselor Federației ruse.
Aceasta era furnizată anterior de Ucraina invadată de trupele rusești, ce a fost obligată să sisteze exporturile de electricitate, din cauza bombadamentelor inamice, care i-au avariat infrastructura energetică.
Președinta Maia Sandu a condamnat vehement ceea ce a numit atacurile criminale ale Rusiei asupra mai multor regiuni din Ucraina, lansate luni dimineață.
Aceasta este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării cu resurse energetice, a unor posibile noi fluxuri de refugiați din Ucraina și a asigurării securității la frontieră.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Ministrul german al apărării a discutat subiectul cu omologul său ucrainean, într-un buncăr din Odesa.
Republica Moldova este condusă de un regim dictatorial rusofob, care a acaparat toată puterea și controlul asupra instituțiilor statului, scrie politnavigator.net. Instituția de presă, subordonată Kremlinului sugerează că actualul „regim” de la Chișinău, care transformă țara într-o „Ucraină în miniatură” va putea fi înlăturat odată cu apropierea armatei ruse de granițele Republicii Moldova.
În mediile avizate, circulă butada potrivit căreia Transnistria e cel mai mare teritoriu din lume, fiindcă rușii se retrag de 23 de ani și încă n-au terminat.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Republica Moldova își dorește să facă un schimb de teritorii cu Ucraina, cedând Transnistria în locul sudului Basarabiei și Bucovinei, potrivit unei publicații din Rusia care interpretează în cheie proprie o declarație a unui deputat din majoritatea parlamentară de la Chișinău. Sursa reia și alte narațiuni false cu privire la Republica Moldova și pune problema recunoașterii independenței Transnistriei de către Moscova.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
„Am ajuns ca, în loc să muncim, să răspundem unor acuzaţii absurde, false şi ridicole” – a declarat premierul Natalia Gavriliţă.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Uniunea Europeană a abandonat Republica Moldova, România i-a dublat tariful pentru energie, iar politica antirusească a guvernării de la Chișinău a provocat crize profunde, scrie baltnews.com. În realitate, Occidentul este cel mai mare susținător financiar al Republicii Moldova, care e afectată de criză la fel ca restul țărilor din regiune.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Ucraina așteaptă o retorică mai categorică din partea Chișinăului după atacurile rușilor.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
Autoritatea Aviației Civile a Republicii Moldova a emis o directivă operațională care interzice companiilor aeriene naționale să efectueze zboruri în spațiul aerian rusesc.
Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
„Ne dorim o viteză mai mare în implementarea reformelor” - declara, în iulie, premierul Natalia Gavrilița.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Prezența militară rusă în regiunea separatistă din stânga Nistrului reprezintă piatra de temelie a securității din regiune, potrivit unei publicații pro-Kremlin. În realitate, forțele ruse au amplificat conflictul, participând la acesta, iar refuzul Moscovei de a le retrage, cum a promis, a dus la perpetuarea .