Vizibil emoționat de întâlnirea sa cu refugiații ucraineni de la Varșovia – inclusiv cu două persoane care au spus că sunt din Mariupol, orașul-port din sud-estul Ucrainei distrus în mare parte de bombardamentele rusești – Joe Biden a îmbrățișat două tinere refugiate.
În lume, sunt tot mai frecvente jocurile de cuvinte care asociază numele liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, cu cel al dictatorului nazist, Adolf Hitler, sub formula Putler.
Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii.
Cele două tabere și-au exprimat pentru o vreme optimismul cu privire la rezultatul pozitiv al acestor discuții; în ultimele zile se remarcă îndeosebi divergențe.
Mariupolul a fost distrus de forțele ucrainene (naționaliste) din oraș, disperate că nu pot primi ajutoare din partea Kievului, scrie presa guvernamentală rusă. Narațiunea este menită să abată atenția de la faptul că armata rusă a bombardat masiv orașul, fără să țină cont de faptul că ucide civili sau de distrugerile provocate.
De la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, autoritățile ruse și-au înăsprit considerabil controlul asupra informațiilor difuzate pe internet, unul dintre ultimele spații de liberă exprimare din țară.
Există „multe informaţii credibile despre atacuri ce vizează în mod deliberat civili, precum şi alte atrocităţi” precum distrugerea „clădirilor rezidenţiale, a şcolilor, spitalelor, facilităţilor esenţiale, vehiculelor civile, centrelor comerciale şi ambulanţelor” – a explicat secretarul de stat american Antony Blinken.
În timp ce invazia rusă intră în a doua lună, trei summituri – NATO, G7 și Uniunea Europeană – îi adună pe șefii de stat și de guvern occidentali într-o singură zi, la Bruxelles.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a mai spus joi, înainte de deschiderea summitului extraordinar al Alianței, că un atac chimic al Rusiei în Ucraina ar schimba fundamental natura conflictului şi ar putea afecta ţări aliate vecine
La finalul summitului extraordinar al liderilor Alianţei, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat că NATO a aprobat patru noi grupuri de luptă pe flancul său estic, inclusiv în România.
Pe fondul invaziei din Ucraina, acesta dispăruse de aproape două săptămâni din spațiul public.
Cu câteva ore în urmă, și NATO a confirmat că îşi echipează forţele împotriva unui posibil atac nuclear, chimic sau biologic al Moscovei împotriva Ucrainei.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Pe fondul unei crize economice tot mai accentuate, Turcia încearcă să refacă legăturile cu vechii săi aliați, după ani de zile în care i-a îndepărtat prin retorică și politici agresive. Ankara trebuie să țină cont însă și de relația sa cu Rusia, în condițiile în care depinde de Rusia în ceea ce privește importurile de energie și produsele agricole și are interese mari legate de turism și comerț.
Ucraina va ataca ambasada SUA la Lvov și va da vina pe Rusia cu scopul de a atrage NATO în război, potrivit narațiunilor de propagandă ale presei guvernamentale ruse, care distribuie o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării al Rusiei.
El merge și în Polonia, un aliat apropiat al Statelor Unite și prima destinație a celor mai mulți ucraineni care fug din țara lor din cauza invaziei rusești.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat Occidentul, în ansamblu, fiindcă alimentează Ucraina cu armament şi contribuie, astfel, la prelungirea conflictului.
Suveranul Pontif a cerut din nou interzicerea armelor nucleare, subliniind că simpla lor deţinere în scopuri de descurajare este imorală.
Alianța Nord-Atlantică cere Chinei să condamne Rusia pentru invadarea Ucrainei și să se angajeze în eforturi diplomatice pentru a găsi o modalitate pașnică de a pune capăt război cât mai curând posibil – spune secretarul general Jens Stoltenberg.
Serviciul de securitate din Belarus, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, a acuzat opt diplomați ucraineni de spionaj.
În articolele selectate săptămâna aceasta de Veridica, jurnaliștii le cer colegilor de breaslă care au pactizat cu regimul Putin să spună adevărul, scriu despre modul în care e abordat războiul în școlile din Rusia și relatează cum a fost introdusă în manualele școlare, încă de acum câțiva ani, informația care să justifice agresiunea rusă în Ucraina.
Prin tacticile sale din Ucraina, armata rusă amintește mai degrabă de armata sovietică din Afghanistan decât de o forță modernizată. Veridica a stat de vorbă cu istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov, pentru a vedea care sunt asemănările și diferențele dintre cele două războaie purtate de URSS și succesorul său legal, Rusia.
Presa din Rusia scrie că doar Kievul este de vină pentru prelungirea războiului din Ucraina. Narațiunea este folosită alături de mesaje de propagandă mai vechi, potrivit cărora Moscova desfășoară o operațiune militară specială și îi protejează pe civili, pe care Kievul îi folosește ca scuturi umane.
Aparatul de propagandă al Moscovei a invocat insistent prezenţa în Ucraina a unor astfel de arme, care le-ar aparţine americanilor.
Preşedintele Poloniei Andrzej Duda susține că este necesară o prezenţă militară sporită aliată, având în vedere agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și criza de securitate ce vizeaă întreaga Europă.
Țările occidentale au impus Rusiei sancțiuni fără precedent după invadarea Ucrainei, plasând pe lista neagră oligarhi, inclusiv pe Roman Abramovici; Turcia, stat membru al NATO, nu aplică sancțiuni rușilor, dar s-a poziționat ca mediator pentru a pune capăt războiului.
Primarul Anne Hidalgo a mai spus că municipalitatea pariziană a validat și acordarea unui ajutor umanitar de 1 milion de euro, destinat refugiaților.
Publicația lui, Novaia Gazeta, a anunțat că, pentru a nu risca să fie închisă, nu va mai scrie despre războiul din Ucraina.
Ucraina este la limita supravieţuirii, în urma războiului declanşat de Rusia, și este poarta prin care preşedintele rus Vladimir Putin vrea să pătrundă în Europa – susține Zelenski.
Ambasade ale Rusiei le-au cerut cetățenilor ruși din mai multe țări să le notifice dacă se simt discriminați. Prin astfel de mesaje, lansate după invadarea Ucrainei, Moscova sugerează că rușii ar fi discriminați pentru a intimida țări ca Republica Moldova, dar și pentru a-și descuraja cetățenii care vor să plece din țară.
Săptămâna trecută, Avtovaz anunțase că își trimite angajații acasă, pentru trei săptămâni, în regim de concediu plătit, din cauza penuriei de componente aduse din import.
Acordarea protecţiei temporare nu trebuie solicitată, ci se acordă în mod automat – au decis autoritățile de la București.