Începând din octombrie 2019, Bulgaria a expulzat în total 20 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.
Cinci atacuri rusești puternice au lovit luni Liovul, ucigând şapte persoane şi rănind opt – susțin autorităţile locale. Aflat în apropiere de frontiera cu Polonia, Liov este considerat un „oraş-refugiu” pentru persoanele strămutate, dar şi pentru mai multe ambasade occidentale.
Crimele, torturile și jafurile comise de militarii ruși sunt rezultatele unui sistem educațional deficitar dar și al problemelor sociale neglijate de autorități, scrie presa independentă rusă, care continuă să lucreze în ciuda faptului că este cvasi-interzisă în Rusia. Veridica a mai notat și un articol despre cum au ajuns rușii să îi denunțe pe cei care nu împărtășesc varianta oficială despre război, precum și două interviuri, unul despre regimul lui Putin, al doilea despre declinul industriei petroliere rusești din cauza sancțiunilor.
Rusia pretinde că Ucraina a bombardat ținte de pe teritoriul său. Lipsa unei importanțe strategice a respectivelor ținte, precum și similitudinile cu dezinformările lansate în trecut de propaganda rusă, sugerează însă că Moscova caută pretexte pentru a-și intensifica bombardamentele asupra Ucrainei.
Străzile au fost redenumite după numele orașelor ucrainene asediate, Kiev, Odessa sau Mariupol.
Peste cinci milioane de oameni au fugit în străinătate.
Readucerea Ucrainei în sfera de dominație rusească și abandonarea orientării euro-atlantice a Kievului rămân pe agenda Moscovei.
O fabrică de muniție ar fi fost distrusă – afirmă ministerul Apărării de la Moscova.
Acum o săptămână, de Floriile romano-catolice, Papa a îndemnat la o încetare a focului de Paști în Ucraina.
Moldovenii trebuie să fie recunoscători URSS pentru că au fost eliberați în 1945 și au putut să își fondeze, ulterior, un stat. Narațiunea, lansată după ce Republica Moldova a interzis simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, ignoră faptul că URSS a fost stat agresor la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar la sfârșitul acestuia a devenit putere de ocupație.
Este al doile atac de acest tip, după ce Rusia a amenințat că își va intensifica atacurile asupra Kievului.
S-au scandat și sloganuri împotriva președintelui Aleksandar Vucic, reales, luna acesta, pentru un nou mandat.
Turcia a criticat invazia și a vândut drone militare foarte eficiente Ucrainei, în ciuda obiecţiilor ruseşti, dar nu s-a raliat sancțiunilor economice occidentale contra Moscovei.
Moscova îi acuză pe oficialii de la Londra că vor să preia controlul asupra Rusiei și să-i sugrume economia.
Responsabilii ucraineni au evaluat la la 20-22 de mii de morți bilanțul luptelor pentru oraș.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Canalele de Telegram din Rusia și din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk distribuie narațiuni de propagandă potrivit cărora conducerea de la Kiev începe să înțeleagă că Harkovul se va uni cu Rusia, de aceea nu investește în reconstrucția acestei regiuni. În realitate, Ucraina a exclus cedarea vreunui teritoriu, dar nu poate lansa reconstrucția cât timp orașele îi sunt bombardate.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora Volodimir Zelenski a recunoscut într-un interviu acordat BBC că Ucraina a fost cea care a început conflictul cu Rusia, implicând în război și statele membre NATO. În realitate, cuvintele lui Zelenski au fost scoase din context și interpretate tendențios.
Fost ambasador la Moscova, directorul CIA, William Burns, spune că președintele rus, Vladimir Putin, e un om răzbunător, încăpățânat și care, de-a lungul anilor, s-a scufundat într-un amestec exploziv de nemulțumiri, ambiție și nesiguranță.
Membrii Congresului american salută solidaritatea românilor cu oamenii din țara vecină.
Moscova a rambursat două emisiuni de obligaţiuni suverane în moneda sa națională, rubla, și nu în dolari americani.
Armata rusă pretinde că a ucis zeci de așa-ziși mercenari polonezi.
Bruxellesul avertizează că această măsură va agrava izolarea internaţională a Moscovei.
Ucraina s-a arătat dispusă, la negocierile cu Rusia, să renunțe la aspirațiile sale de a se alătura Alianței Nord-Atlantice dacă va primi garanții de securitate pe care încearcă să le prezinte populației ca pe un „NATO propriu”. Soluția este puțin fezabilă acum, când părțile par să negocieze mai degrabă pentru a câștiga timp.
Steinmeier a fost vehement criticat în ultimele săptămâni pentru relația cordială din trecut cu Rusia și pentru presupusa sa lipsă de fermitate față de Moscova.
Încă de anul trecut, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Austria depinde în proporție de 80% de hidrocarburile rusești.
„Suveranitatea Ucrainei trebuie păstrată. Preocupările legitime de securitate ale Rusiei trebuie, de asemenea, respectate" – repetă responsabilii comuniști chinezi.
Șapte persoane, inclusiv un copil, ar fi fost rănite.
Ucraina și Rusia sunt mari producători de cereale, iar Rusia este, de asemenea, o sursă cheie de energie pentru Europa.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Republica Moldova își intensifică eforturile de combatere a propagandei rusești. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în primă lectură, o serie de acte normative prin care, pe de-o parte, sunt interzise simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, iar pe de altă parte instituțiile statului primesc noi instrumente pentru a opri propaganda în mass-media audio-vizuală și mediul online.
