Toți trei sunt urmăriți penal pentru „distrugerea și deteriorarea monumentelor (aduse tribut) soldaților sovietici” din cel de-al Doilea Război Mondial.
Vladimir Putin a reluat o serie de narațiuni ale propagandei rusești pentru a justifica invadarea Ucrainei și a prezenta Rusia drept o victimă a agresiunii Occidentului. Narațiunile false au fost dublate și de minciuni flagrante, cum ar fi cea că Rusia n-a amenințat că își va folosi armamentul nuclear, sau de promovarea unor teze revizioniste, că România, Polonia, Ungaria (și Rusia) au dreptul să își ia înapoi teritorii de la Ucraina.
El a preluat puterea în 2003, la moartea tatălui său, Gaidar - fost şef al poliţiei politice sovietice, KGB, şi al partidului comunist din republică.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
Legile autonomiei au picat și în Senat.
Filiala kazahă a celebrei firme ArcelorMittal, unul dintre liderii mondiali în siderurgie și minerit, este acuzată în mod frecvent de autorități că nu respectă standardele de siguranță și de mediu.
Asupra reprezentanței diplomatice au fost aruncate două cocktail-uri Molotov, care nu au provocat victime.
Regiunea cu populație majoritar armeană a fost atașată Azerbaidjanului de puterea bolșevică de la Moscova în 1921.
Au aplicat „strategia hibridă a Rusiei, care vizează influențarea proceselor socio-politice din Bulgaria în favoarea intereselor” Kremlinului.
Pe 27 august 1991, a fost unul dintre protagoniştii marii adunări naţionale de la Chişinău, la care Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
În decembrie 1991, el a semnat, fără acordul Parlamentului, actul prin care republica devenea membru fondator al aşa-zisei Comunităţi a Statelor Independente.
În regimul fondat de Vladimir Ilici Lenin, Dzerjinski (1877-1926) a fost unul dintre arhitecții terorii bolșevice, jalonată de arestări și execuții în masă.
Acum un an, în luptele de la graniță au murit circa 280 de oameni.
Pe 31 august 1989, Sovietul Suprem al așa-zisei RSS Moldovenești a adoptat legile prin care aceasta devenea limbă de stat și se trecea de la grafia chirilică la alfabetul latin.
Deportarea basarabenilor în perioada URSS este similară cu migrația economică actuală, potrivit unei narațiuni prin care se încearcă bagatelizarea uneia din marile crime staliniste.
Duminică, 27 august, premierul Dorin Recean, membrii cabinetului său și șefii agențiilor de stat vor discuta cu cetățenii despre programele guvernamentale.
În copilărie, acesta a fost elev la o școală bisericească din Georgia natală, pentru ca, ulterior, să îmbrățișeze bolșevismul ateu și să conducă regimul anticreștin sovietic între 1922 și 1953.
El și-a acuzat partenerii de coaliție că blochează „munca pentru prosperitate și creștere economică”.
Tot în august 1940, partea de sud a Basarabiei, Bugeacul și nordul Bucovinei au fost alipite la R.S.S Ucraineană.
Mult timp după ce s-a exilat în Franța, au apărut dovezi că a colaborat cu poliția politică a dictaturii comuniste de la Praga, instalată de trupele sovietice de ocupație.
În categoria „elemente antisovietice” au fost incluși „moșierii”, „comercianții”, „polițiștii și jandarmii”, „primarii” din fosta administrație românească.
Zeci de cetățeni din fostele republici sovietice din Asia Centrală (Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan) au fost uciși pe frontul din Ucraina, sub drapel rusesc.
Washingtonul găzduiește negocieri între cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului, mediate de șeful diplomației americane, Antony Blinken.
82 de ani de la primul val de deportări sovietice din Basarabia și nordul Bucovinei.
Confruntările au loc înainte ca premierul armean, Nikol Pașinian, și președintele azer, Ilham Aliev, să se întâlnească, duminică, la Bruxelles, pentru discuții sub egida Uniunii Europene.
Contraofensiva de succes a Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Harkov nu a fost doar un rezultat al bunei planificări a unei operațiuni militare, ci și o consecință a atitudinilor pro-ucrainene a populației, determinate de trecutul istoric, patrimoniul cultural important și experiențele pozitive ale primelor două etape de luptă împotriva agresiunii ruse.
Mihail Gorbaciov a fost liderul sovietic care a pus capăt Războiului Rece. El a inițiat, totodată, o serie de reforme interne care aveau să conducă la liberalizarea dar și disoluția Uniunii Sovietice.
Populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slujească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă. Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
Foametea din Basarabia nu a fost organizată de regimul sovietic ci a fost o consecință a secetei și inacțiunii autorităților locale, iar Moscova i-a ajutat pe moldoveni. Narațiunea falsă apare într-o publicație online apropiata Kremlinului, iar scopul este de a disculpa regimul sovietic totalitar, care s-a impus prin teroare.
Respectat și urât; acoperit de flori, dar și înjurat și chiar aruncat în aer. Așa a fost existența Monumentului Victoriei din Riga, care urmează, probabil, să fie demolat, ca o consecință a invaziei rusești din Ucraina. Alte sute de monumente sovietice vor avea probabil același destin.
Potrivit istoricilor, deportările au avut drept scop distrugerea elitelor autohtone, ca, mai apoi, ocupanții să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri.
