Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
Noul sistem al Rusiei pentru plata gazului, implicând deschiderea de conturi la Gazprombank unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble, oferă spaţiu de mişcare unor ţări care ar continua să cumpere gaze ruseşti, distrugând frontul unit al blocului împotriva Moscovei.
De cealată parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, avertizează Occidentul să nu „pompeze” arme în Ucraina, sau în alte ţări, precum Georgia sau Republica Moldova.
Podul rutier şi feroviar care traversează estuarul Nistrului a fost grav avariat marți de o rachetă a forţelor ruse – precizează directorul căilor ferate ucrainene.
Londra susţine că a sancţionat, de la începutul războiului, peste 1.400 de persoane şi companii apropiate regimului Putin şi a extins chiar săptămâna trecută lista restricțiilor comerciale care vizează Rusia.
Ucraina deţine 15 reactoare nucleare la patru centrale în activitate, pe lângă depozitele de deşeuri cum ar fi cel de la Cernobîl.
Germania a decis să autorizeze livrarea către Ucraina a în jur de cincizeci de blindate antiaeriene de tip Ghepard, marcând un punct de cotitură în politica prudentă urmată până în prezent de Berlin.
China consideră că expansiunea NATO spre est a generat criza din Ucraina și susține, la fel ca Rusia, „principiul indivizibilităţii securităţii”.
Peste 200 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi la începutul lunii aprilie de ţări din Uniunea Europeană și, de atunci, Moscova ripostează prin măsuri similare.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Într-o intervenţie prin videoconferinţă în Parlamentul European, deputatul ucrainean Mikita Poturaev a cerut Crucii Roşii să ia legătura cu concetăţenii săi dispăruţi.
Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, lucru sugerat și de propaganda rusă. Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală.
Potrivit ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, situația actuală din Ucraina este rezultatul direct al dorinței SUA și a Occidentului de a conduce și de a domina lumea.
„Pegas”, redenumit „Lana” luna trecută, raportase o problemă la motoare şi se îndrepta spre peninsula greacă Peloponez pentru descărcarea ţiţeiului în alt petrolier, însă condiţiile meteo dificile au impus ancorarea în largul portului Karystos.
În plus, „a fost reafirmat angajamentul comun de diversificare a surselor de energie prin reducerea în acest fel a dependenței de aprovizionarea din Rusia” – precizează Guvernul de la Roma.
Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European.
Printre picturile expuse la Seul se află o serie de tablouri importante, precum „Improvisation 4”, pictat în 1909 de Wassily Kandinsky, „Suprematisme”, realizat în perioada 1915-1916 de Kazimir Malevici, şi „Jewish Venus”, pictat de Mihail Larionov în 1912.
Începând din octombrie 2019, Bulgaria a expulzat în total 20 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.
Cinci atacuri rusești puternice au lovit luni Liovul, ucigând şapte persoane şi rănind opt – susțin autorităţile locale. Aflat în apropiere de frontiera cu Polonia, Liov este considerat un „oraş-refugiu” pentru persoanele strămutate, dar şi pentru mai multe ambasade occidentale.
Un eventual embargou asupra importurilor de gaze ruseşti este discutat de statele membre ale UE, însă Berlinul este unul dintre principalii oponenţi ai unei opriri imediate a importurilor, susținând că ar afecta pacea economică şi socială în Germania.
Cancelarul german Olaf Scholz este aşteptat în Ucraina pentru „decizii practice” privind livrarea de armament greu, care să permită Ucrainei să reziste ofensivei ruse – a transmis președinția de la Kiev.
Într-o intervenție video în Parlamentul Estoniei, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte în Ucraina bombe cu fosfor şi tactici de teroare împotriva civililor.
Operațiunea Oscar urmăreşte, între altele, „să sprijine anchetele penale efectuate de statele membre cu privire la eludarea sancţiunilor comerciale şi economice impuse de UE”.
Dacă doar un sfert din forajele planificate în Marea Ionică și vestul Cretei au succes, Grecia ar putea accesa zăcăminte de 70-90 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, care ar acoperi 15-20% din consumul anual al UE – arată studii recente publicate la Atena.
Reuniți la Luxemburg, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană examinează al şaselea pachet de sancţiuni contra Moscovei, dar oprirea achiziţiei de petrol şi gaz din Rusia încă îi divizează pe Cei 27.
În cursul acestei săptămâni, Guvernul finlandez intenţionează să prezinte un raport privind politica de securitate, în timp ce Executivul suedez a anunţat că va publica o analiză similară până la finalul lunii mai.