Platforma chineză de socializare este considerată o amenințare cibernetică.
Comandantul marinei italiene recomandă o supraveghere constantă.
Polonia ar vrea măsuri mai dure și este în dispută cu Italia în problema restricțiilor impuse importului de cauciuc sintetic din Rusia.
Moscova împărtășește propunerile chineze de pace, cu excepția respectării integrității teritoriale.
Președintele ucrainean spune că victoria împotriva agresorului depinde de ajutorul promis de aliați.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Bruxelles-ul este îngrijorat și de solicitările tot mai numeroase venite din țări considerate sigure.
Olanda cere pedepsirea celor care permit încălcarea măsurilor restrictive.
Vicepreşedintele american, Kamala Harris a enumerat bombardarea ţintelor civile, torturile şi violurile din zonele ocupate şi deportarea ucrainenilor în Rusia.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Autorităţile de la Bruxelles şi guvernul de la Varşovia au deja un şir de confruntări legate de respectarea statului de drept.
UE a trimis militari, instructori și spioni în Ucraina cu mult timp înaintea războiului din 2022, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova. În realitate, UE nu a trimis în trecut și nu participă nici acum la acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Comisia Europeană anunță planuri de electrificare și pentru camioane și tiruri.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Kievul pledează pentru livrarea de avioane de luptă și arme cu care să-i poată alunga pe ruși.
Embargoul european nu permite trimiterea de ajutoare în Siria, țară devastată și ea de cutremur, iar România, din slugărnicie față de Occident, refuză și ea să ajute poporul sirian greu încercat, potrivit unei dezinformări promovate de o platformă media unde au apărut de-a lungul timpului numeroase narațiuni false, multe specifice propagandei ruse. Dezinformarea a fost lansată de fostul ministru de externe Adrian Severin, fost deținut penal, cu puternice afinități moscovite. În realitate, atât UE cât și România au oferit ajutoare Siriei.
---copie-image.webp)
Kievul este încrezător că va primi anul acesta avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
Premierul kosovar se arată însă rezervat în privința mecanismelor și a calendarului de implementare.
Volodimir Zelenski este așteptat să se adreseze Parlamentului european și să se alăture liderilor UE la un summit special.
Responsabilii de la Bruxelles semnalează creșterea alarmantă a cererilor de azil considerate nejustificate.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
Ministrul Oleksii Reznikov respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi cumpărat la suprapreț hrană pentru armată.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Măsura ar stimula țările membre să-și transforme deșeurile în resurse, dar ar combate și un trafic ilegal de miliarde de euro.
Scandalul supranumit ”Qatargate” zdruncină imaginea legislativului comunitar.
Belgradul a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, deși afirmă că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei.
Kievul cere rachete cu rază lungă de acțiune și tancuri grele pentru a-i putea alunga pe ruși de pe teritoriul ucrainean.
Moscova se bazează pe exportul de hidrocarburi pentru a-și finanța invazia din Ucraina.
O delegație condusă de Ursula von der Leyen ar putea merge la Kiev luna viitoare.