Moscova, mai subliniază Washingtonul, ar putea pune oricând capăt războiului, retrăgându-și trupele din Ucraina.
Au ordin ca pe 10 septembrie să organizeze așa-zise alegeri locale în teritoriile ucrainene ocupate de ruși.
Prezentându-se acum drept „coșmarul” jihadiștilor din organizațiile Statul Islamic și Al-Qaeda, el a făcut apel la voluntari să i se alăture și le-a pus la dispoziție un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru recrutare.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a precizat că, „până la finalizarea procedurilor (…), armata americană ne va furniza elicoptere din resurse proprii”.
Premierul român a avut o discuţie cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre continuarea eforturilor României de a susţine ţara vecină până la victoria finală şi, după aceea, pentru reconstrucţia ţării.
În nord-estul țării, în zona Kupiansk, singurul sector al frontului în care rușii atacă, apărătorii ucraineni rezistă – susține ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar.
Potrivit presei locale, preluată de agențiile internaționale de știri, un rol în această decizie îl joacă luările sale de poziție pro-ruse.
Kremlinul nu a oferit detalii despre întâlnire și nu a precizat când a avut loc aceasta.
Autoritățile de la Minsk au calificat decizia luată de vecinii lor drept „exagerată”.
Moscova susține că „această operațiune nu vizează niciun terț și nu are nicio legătură cu situația actuală la nivel internațional și regional”.
Cei doi vor discuta despre ajutorul dat de România Ucrainei, tranzitul de cereale ucrainene, dar și despre situația fermierilor români şi a minorităţii române din Ucraina.
Acestea survin cu câteva săptămâni înainte de alegerile regionale din septembrie și cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale din 2024.
„O femeie, născută în 1962, a murit”, iar o alta, „născută în 1963”, a fost rănită „de schije” - a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov.
„Atâta timp cât poporul împărtășește acest obiectiv, guvernul va merge mai departe”.
Peste 90% dintre ei erau angajați locali.
Din februarie anul trecut şi până acum, aproape 500 de bărbaţi au cerut protecţia statului român, motivând că vin dintr-o ţară aflată în conflict.
Misiunea diplomatică ucraineană cere românilor să nu filmeze şi să nu distribuie pe reţelele de socializare şi în mass-media filmuleţe privind dronele ruseşti care lovesc infrastructura portuară şi funcţionarea sistemelor de apărare aeriană ucrainene.
„Mulțumim apărătorilor noștri!” - a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Briansk, Aleksandr Bogomaz.
„Tipul ăsta e rus. Ești de acord ca un rus să ni se alăture?” – a întrebat solistul Brandon Flowers, provocând huiduieli din partea mulțimii.
„Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară și a navigației pe Marea Neagră” – afirmă șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu.
Guvernanții de la Budapesta, care acuză războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale contra Rusiei invadatoare, susțin că „economia este pregătită să revină în a doua jumătate a anului 2023”.
Traficul total prin portul maritim al României a înregistrat o creștere de 10% în primele șapte luni ale anului, iar la categoria cereale, creșterea este de peste 25%.
Măsura a venit în urma bombardamentelor rusești din noaptea de 15 august asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, din apropierea forntierei cu România.
În ajun, „politica sa monetară flexibilă” a fost criticată de consilierul economic al președintelui Vladimir Putin, Maxim Oreșkin.
Angajamentul a fost luat în timpul discursului ţinut de preşedinte la Constanţa, cu ocazia sărbătoririi Zilei Marinei Române.
În urma verificărilor, nu s-a confirmat prezenţa vreunui dispozitiv explozibil în spaţiul maritim cuprins între Constanţa şi Mangalia.
Ritmul lent al contraofensivei accentuează oboseala de război a ucrainenilor și susținătorilor lor, care așteptau victorii rapide. Kievul, nevoit să își adapteze discursul la realitățile din teren.
Peste 18 mii au venit doar duminică.
A ajuns la cote nemaivăzute din martie 2022, când se prăbușise în urma invaziei din Ucraina.
Analiștii amintesc că Moscova și Beijingul împărtășesc dorința de a contracara ceea ce numesc hegemonia americană.