Sunt tot mai multe vocile care afirmă că invazia se poate produce oricând, după ce Rusia a lansat, sâmbătă, noi manevre navale de amploare în Marea Neagră, nu departe de coastele ucrainene.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.
El a repetat că nu va trimite militari în Ucraina nici măcar pentru evacuarea cetățenilor americani fiindcă, dacă aceștia s-ar ciocni în teren cu trupele ruse, s-ar putea declanșa un război mondial.
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, a reiterat declarațiile șefilor săi de la Moscova, potrivit cărora nu au de gând să invadeze Ucraina.
„Astfel de acțiuni agresive ale Federației Ruse, care se încadrează în conceptul său de război hibrid împotriva Ucrainei, sunt inacceptabile”, se arată într-un comunicat al diplomației de la Kiev.
Armatele rusă și belarusă au început noi manevre comune, pe teritoriul Belarusului, cotat drept cel mai docil satelit al Moscovei dintre toate republicile ex-sovietice.
Militari britanici din forțele speciale au fost trimiși în Ucraina pentru a organiza diversiuni și a escalada situația din Donbass, potrivit presei pro-Kremlin, care a reluat o serie de narațiuni despre organizarea unui atac al Occidentului împotriva rusofonilor din regiunile Donețk și Lugansk.
Presa internațională remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, n-a spus o vorbă despre cei peste o sută de mii de militari masați la frontiera cu Ucraina.
Conducta care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică a provocat divergențe între Berlin și Washington.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
„Există, în acest moment, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite” – aminteşte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Experţii spun că forțelor ruse le-ar trebui 48 de ore pentru a încercui capitala ucraineană, Kiev, şi pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele pro-occidental Volodimir Zelenski.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
Anterior, Washingtonul a acuzat Moscova că a trimis în estul Ucrainei agenţi cu misiunea de a comite sabotaje, pentru a crea pretextul unei invazii militare ruseşti.
În relațiile franco-ruse, amintesc comentatorii, perioadele de cordialitate au alternat cu episoade de răceală, iar Macron nu s-a sfiit niciodată să critice atitudinea agresivă a Moscovei.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei. Narațiunea falsă a fost aruncată pe piața din România cu scopul de a submina încrederea în NATO, dar și de a arăta că, în actuala criză ucraineană, nu Rusia ar fi agresorul.
Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au discutat și despre drepturile minorității române din Ucraina.
El n-a făcut nicio referire la cei peste o sută de mii de militari ruși masați la frontiera ucraineană, care alimentează teama Kievului și a partenerilor săi occidentali că Moscova ar putea recurge la o nouă invazie.
Petro Poroșenko și-ar fi folosit funcția pentru a ajuta regiunile separatiste din Donbass să exporte cărbune în Ucraina, contribuind, în acest fel, la finanțarea rebelilor. Fostul președinte spune că demersurile care îl vizează sunt politice și au fost voci care au criticat momentul ales pentru cel mai recent dosar, date fiind tensiunile în creștere la granițele cu Rusia.
„Rusia este ultima țară din lume care și-ar dori un război cu Ucraina”, scrie presa pro-Kremlin, acuzând Kievul că ar putea declanșa un conflict. Narațiunile false sunt în antiteză cu acțiunile din teren, unde Rusia – care a atacat deja Ucraina în 2014 – a mobilizat forțe semnificative.
Șefii diplomațiilor rusă, Serghei Lavrov, și americană, Antony Blinken, au programată, marți, o nouă convorbire telefonică consacrată situației din Ucraina.
Departamentul de Stat a explicat că măsura e impusă de tensiunile din regiune, provocate de desfășurarea masivă de trupe rusești la granițele Ucrainei.
Polonia se numără printre principalii susținători regionali ai eforturilor Ucrainei de contracarare a amenințărilor Rusiei.
Americanii pot conta pe susținerea aliaților lor din NATO, Marea Britanie și Franța, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, precum și pe solidaritatea celor mai mulți membri nepermanenți, care le împărtășesc valorile.
În acest moment, cel mai mare risc pentru Ucraina, mai spune el, este destabilizarea situației interne.
