Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
Comentatorii notează că fabricarea unor dosare de terorism pentru pentru ucrainenii și tătarii indezirabili e o practică obișnuită în Crimeea ocupată.
Presa pro-Kremlin din Rusia și din republicile autoproclamate din estul Ucrainei a lansat o serie de narațiuni false despre distrugerea infrastructurii civile din Donbass, care ar fi fost înscenată de Kiev pentru a-și „justifica” atacurile asupra rusofonilor.
Bucureștiul condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk.
Washingtonul precizase că tatonările diplomatice vor continua numai dacă rușii nu atacă Ucraina.
Sancțiunile anunțate până acum sunt mult mai moderate decât cele cu care a amenințat Occidentul în cazul în care Rusia va lansa o invazie a Ucrainei. După ce Putin a trimis armata în Donbass, liderul DNR afirmă că Moscova a recunoscut independența întregii regiuni Donețk, inclusiv partea controlată de Kiev.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
Putin își dorește o rearanajare a sistemului internațional stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și dreptul „la acțiune discreționară și la crimă”, scrie Garry Kasparov pe kasparov.ru.
Noile demersuri diplomatice au loc după inflamarea, în ultimele zile, a situației de pe frontul din estul Ucrainei, din așa-numitul Donbas, ce opune trupele Kievului separatiștilor pro-moscoviți.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, pledează și pentru susținerea celorlalţi parteneri estici, în special Republica Moldova şi Georgia, în paralel cu sprijinul acordat Ucrainei.
Preşedintele Vladimir Putin spune că procesul de pace din regiune n-are nicio perspectivă.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Pe fondul intensificărilor bombardamentelor dintre rebeli pro-ruși și forțele ucrainene, Kievul a închis temporar duminică unul dintre punctele de trecere a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de cele două tabere.
Exercițiile implică și flota din Marea Neagră, într-un moment în care occidentalii se tem că Moscova pregătește invadarea Ucrainei.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
Americanii rămân convinși că Rusia vrea să inventeze un pretext pentru o invazie în Ucraina.
Un tren militar ar fi revenit în garnizoana din regiunea Nijni Novgorod, la peste o mie de kilometri distanță de Ucraina.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Armata rusă anunţase finalul exerciţiilor sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014, şi difuzase o înregistrare video care sugerează retragerea din zonă a echipamentelor militare.
Rebelii și forțele guvernamentale ucrainene s-au acuzat reciproc de încălcarea fragilului acord de încetare a focului.
Presa occidentală dezinformează cu privire la criza din Ucraina, care este, de fapt, o diversiune a Occidentului. Aceste narațiuni false sunt promovate de unul dintre cei mai controversați jurnaliști români, Ion Cristoiu, și amplificate de portavocea Kremlinului, Sputnik.
Moscova acuză genocidul pe care l-ar comite trupele Kievului în estul rusofon și rusofil al Ucrainei.
Diplomația de la București le recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, iar celor aflaţi deja acolo, să reevalueze necesitatea de a rămâne.
Anterior, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat ferm cererea din ajun a Dumei de Stat, camera camera inferioară a parlamentului rus, ca președintele Vladimir Putin să recunoască independența, proclamată unilateral, a aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ucraina este obligată, prin acordurile de pace de la Minsk, să negocieze cu separatiștii pro-ruși din Donbass, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Contra-argumentele Kievului la aceste narațiuni au fost catalogate drept o propagandă în stilul lui Joseph Goebbels.
Este prima oară când Canada, asemenea altor țări membre ale NATO, le oferă ucraienilor echipamente militare letale și muniție, care însumează aproape opt milioane de dolari canadieni.
În decembrie 2021, liderii celor două republici fantomă, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Succesul atacului pe hartă, unde săgețile arată spre Kiev, nu poate fi prognozat, având în vedere experiența luptelor pentru Donbas, consideră expertul militar Alexandr Golț.
Analiștii remarcă că autoritățile de la Berlin, acuzate, frecvent, că privilegiază relațiile economice cu rușii și manifestă multă îngăduință față de Moscova, au ridicat, acum, tonul și, prin vocea președintelui Frank-Walter Steinmeier, au spus că Rusia e responsabilă pentru criza din Ucraina.
Analiștii consideră că Ottawa, membru important al NATO, nu vrea ca aceștia să intre în contact cu trupele ruse în cazul unei invazii.
Ministerul de Externe le recomandă ferm cetățenilor români evitarea deplasărilor în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014, în zona de est a Ucrainei, unde trupele Kievului se confruntă cu secesioniștii pro-ruși, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi cu Belarus.