Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod constant temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.
Rusia consideră suspendarea „ilegală şi motivată politic, cu scopul de a pedepsi în mod ostentativ un stat membru suveran al ONU care duce o politică internă şi externă independentă”.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora SUA va trimite în Ucraina foști militari ai armatei naționale din Afghanistan. În realitate, SUA nu a trimis și nici nu va trimite militari pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
În Ucraina, trăiesc 260.000 de persoane seropozitive – al doilea bilanţ din Europa după Rusia –, iar înainte de război, circa jumătate dintre ele urmau o terapie antiretrovirală.
Polițiștii au spus că fac cercetări și nu au dezvăluit identitatea șoferului care şi-a izbit maşina de zid, dar media de la Bucureşti afirmă că acesta e un personaj cu oarecare notorietate.
„Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui” – a precizat Peter Szijjarto.
În martie, la o populație de peste 140 de milioane, s-au vândut doar 55.129 de mașini mici, nici jumătate față de februarie.
Ungaria este unul dintre puţinele statele membre UE care a respins sancţiunile energetice contra Moscovei, în urma invadării Ucrainei.
În timpul audienței sale generale, Suveranul Pontif a deplâns și „neputința organizațiilor internaționale” în fața conflictului din Ucraina.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
Ţările vor primi sprijin specific, personalizat şi care va răspunde în timp util nevoilor lor în schimbare – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
Membru al partidului prezidențial Rusia Unită, Volodin a fost un personaj-cheie în pregătirea, în plan politic, a invadării Ucrainei, pe 24 februarie.
Mariupol este 90% distrus și 40% din infrastructura sa este nerecuperabilă, potrivit primarului Vadim Boitcenko.
Danezii precizează că nu vor să rupă relațiile diplomatice cu Moscova.
El pronostichează că repoziționarea forțelor ruse repliate din nordul Ucrainei, unde au renunţat la asediul asupra capitalei, Kiev, va dura câteva săptămâni, înainte de lansarea unei ofensive majore în est.
Diplomaţia de la Bucureşti a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei.
Zelenski a pledat cauza Ucrainei în fața a numeroase legislative și foruri internaționale. Mesajele principale au fost, de fiecare dată, că Ucraina are nevoie de ajutor și Rusia trebuie oprită. Discursurile care au îmbrăcat aceste mesaje au fost adaptate la cei cărora le erau adresate prin trimiteri la personalități și momente istorice, locuri comune și valori-cheie pentru ei.
Sârbii au fost chemaţi duminică la urne, să desemneze un nou preşedinte, pe cei 250 de deputaţi, precum şi mai multe consilii municipale, printre care cel din capitala Belgrad.
Conflictul din Ucraina vecină, izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat miza: Orban s-a prezentat ca un protector al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de petrolul şi de gazele ruseşti.
Bruxellesul condamnă în cei mai fermi termeni atrocitățile comise de forțele armate ruse în orașele ucrainene ocupate.
Ungaria a fost prima țară din Europa care a folosit vaccinul rusesc anti-COVID-19 Sputnik V, deși acesta nu este omologat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
BERD nu a mai investit noi fonduri în Rusia după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, şi a introdus un moratoriu cu privire la noi investiţii în Belarus, după alegerile controversate din 2020.
Linda Thomas-Greenfield a subliniat, la Bucureşti, că 140 de state din ONU au condamnat Rusia şi a cerut eforturi rapide, suplimentare.
Şi Letonia vecină a anunţat că va lua măsuri în ce privește propriile legături diplomatice cu Rusia.
Într-un discurs ţinut prin videoconferinţă, în Parlamentul României, preşedintele ucrainean a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor.
Este necesară „dezvoltarea de politici fiscale ţintite pentru a ajuta gospodăriile şi întreprinderile” să treacă peste această criză.
Rusia apreciază că tratativele de pace cu Ucraina nu au progresat suficient pentru o întâlnire între președinții Vladimir Putin și...
Suveranul Pontif a deplâns faptul că „din estul Europei, din estul de unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului” și l-a criticat implicit, în premieră, pe Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Anunțată inclusiv de ambasada ucraineană la București, solicitarea a fost, deja, trimisă la Curtea Penală Internațională.