În mai, senatorii de la Washington au dezvăluit că guvernul anchetează o creștere a atacurilor misterioase comise în lume asupra unor oficiali americani, atinși de grave probleme neurologice.
Singurul ministru sârb din guvernul kosovar, Goran Rakic, s-a raliat protestelor conaţionalilor săi şi a cerut Pristinei să înceteze provocările.
Acum trei ani, preşedintele Vladimir Putin vorbea despre ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.
Analiștii remarcă discreția păstrată de autoritățile uzbece, grijulii să nu-i irite pe talibani, asupra numărului și statului afganilor refugiați.
"Poporului american nu-i place să piardă, mai ales în fața teroriștilor. Dar exact asta s-a întâmplat în Afganistan" - a acuzat, în timpul audierii lui Blinken, congresmanul republican Michael McCaul.
Oficialii de la Bucureşti aduc un omagiu celor aproape trei mii de victime, între care şi cinci români.
El i-a comunicat liderului comunist de la Beijing că își dorește ca dinamica relațiilor dintre cele două superputeri să rămână concurențială și să nu degenereze într-un conflict.
Preşedintele american din epocă, George W. Bush, a plasat forţele armate în stare de alertă maximă şi a avertizat că Washingtonul nu va face nicio deosebire între terorişti şi cei care-i adăpostesc.
Înţelegerea survine după ce Statele Unite nu şi-au ascuns preocuparea faţă de antecedentele și afilierile miniştrilor de la Kabul.
Toți miniștrii sunt etnici paștuni și aparțin mișcării talibane, iar șeful lor, Mohammad Hassan Akhund, e un fost colaborator apropiat al fondatorului acesteia, molahul Omar.
Purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki, a declarat presei că Statele Unite vor ca ușile NATO să rămână deschise pentru candidații care îndeplinesc condițiile de admitere.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că Uniunea Europeană nu poate apăra continentul și că nu trebuie să slăbească NATO cu ambiția sa de a deveni autonomă.
România este o colonie a SUA care execută orbește toate ordinele Washingtonului și transpune un model de cenzură asupra presei și a libertății de opnie, așa cum se întâmplă și în SUA.
Printre victime era și un membru al Congresului american, fapt ce a amplificat emoția produsă de actul criminal al Uniunii Sovietice, pe care președintele american din epocă, Ronald Reagan, o numea Imperiul Răului.
Tragedia Afganistanului, scriu toți istoricii, a început în 1979, când trupele Uniunii Sovietice, conduse, în epocă, de Leonid Brejnev, au recurs la o invazie menită să sprijine lovitura de stat comunistă de la Kabul.
Purtătorul lor de cuvânt, Zabihullah Mujahid, pretinde că noul regim doreşte să păstreze relaţii bune cu Statele Unite şi cu întreaga lume.
Momentan, ruşii au adoptat un ton conciliant faţă de noua putere talibană de la Kabul, căreia i-au recunoscut victoria şi pe care au îndemnat-o să accepte un dialog naţional şi să coopteze în guvern şi alte forţe politice reprezentative.
La începutul anului, Zelenski afirma că prima sa întrebare pentru noul lider de la Casa Albă va fi despre integrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică.
Operaţiunea a avut loc la două zile după atacul sinucigaş cu bombă de la aeroportul din Kabul, soldat cu zeci de morţi, între care şi 13 militari americani.
Comis de membri ai așa-numitului Stat Islamic din Khorasan, atacurile pun, cred analiștii, sub semnul îndoielii atotputernicia noii puteri talibane.
La începutul lunii, Rusia, Uzbekistan și Tadjikistan au făcut exerciții militare comune lângă frontiera afgană.
"Lituania e un bun partener al Taiwanului, cu care împărtășește aceleași valori ale libertății și democrației", apreciază șeful diplomației de la Taipei, Joseph Wu.
El a repetat că nu regretă decizia de a retrage trupele și a spus că ofensiva insurgenților talibani a fost facilitată de responsabilii politici de la Kabul, care au fugit în străinătate, și de forțele armate guvernamentale, care au refuzat să lupte.
Aceștia vor rămâne în Macedonia de Nord până vor obține vize pentru Statele Unite, iar americanii vor acoperi costurile șederii lor în fosta republica iugoslavă.
Ministrului israelian de Externe, Yair Lapid, a spus că legea e imorală și antisemită, pătează memoria Holocaustului și poporului evreu, iar guvernul Morawiecki se comportă rușinos și antidemocratic.
Luna trecută, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a respins criticile din Israel privind noua lege.
Tatăl său, Zbigniew Brzezinski, descendentul unei familii aristocratice poloneze, ireductibil anticomunist și antisovietic, a fost consilierul pentru politică externă al președintelui Jimmy Carter în anii Războiului Rece.
Statele Unite păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume, după ce Washingtonul a condus intervenţia NATO din 1999, care a determinat retragerea trupelor sărbești.
Măsura, pe care șeful diplomației americane, Antony Blinken, a calificat-o drept regretabilă, va influența negativ operațiunile curente ale reprezentanțelor, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu guvernul rus.
Acesta e răspunsul Minskului la sancțiunile impuse de europeni, iar migranții sunt utilizați ca o armă – a acuzat șeful diplomației comunitare, Josep Borrell.
Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
Guvernele american și german au convenit, în principiu, să sancționeze Moscova dacă aceasta va folosi noul gazoduct ca pe o armă politică și să ofere compensații Ucrainei pentru pierderile financiare pe care i le va provoca modificarea fluxului de gaze rusești spre vestul Europei.