Șefii diplomațiilor rusă, Serghei Lavrov, și americană, Antony Blinken, au programată, marți, o nouă convorbire telefonică consacrată situației din Ucraina.
Departamentul de Stat a explicat că măsura e impusă de tensiunile din regiune, provocate de desfășurarea masivă de trupe rusești la granițele Ucrainei.
Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Un nou sondaj de opinie confirmă că românii sunt net pro-occidentali și foarte reticenți la adresa rușilor.
Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Analiştii cred că preşedintele autoritar Kasim-Jomart Tokaiev şi-a pierdut din legitimitate în ochii kazahilor, după ce a apelat la militari străini pentru a înăbuşi o revoltă populară.
Senatori democraţi de prim rang de la Washington au lansat o iniţativă menită să descurajeze o invazie rusă în Ucraina, care ia în calcul sancţiuni contra lui Putin.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Washingtonului, primul între egali în NATO, repetă că politica uşilor deschise ale Alianței nu este subiect de negociere cu Moscova.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Oficial, ar fi vorba de 2.030 de militari și 250 de vehicule.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.
Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Potrivit MAE al Ucrainei, SUA au promis un sprijin concret pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Circa 40 de mii de etnici români ar trăi în Kazahstan, majoritatea descendenți ai familiilor deportate de ocupanții sovietici din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Analiștii notează că este una dintre rarele declarații comune elaborate și semnate, în ultima vreme, de americani, britanici și francezi, piloni ai NATO și ai lumii libere, în general, împreună cu rușii și cu chinezii.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Incidentul survine într-un moment tensionat al relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, aliate, de decenii, în NATO, dar despărţite de numeroase divergenţe.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Guvernul naționalist conservator afirmă că o nouă lege va ține Rusia departe de piața mediatică poloneză, dar opoziția susține că vizat e, de fapt, grupul american Discovery, care va trebui să vânda canalul TVN24, foarte critic la adresa puterii.