Conflictul Rusia-Ucraina, creșterea prețurilor la țiței și condițiile financiare globale mai stricte sunt principalele motive pentru slăbirea rupiei indiene în raport cu dolarul american – susțin oficialii de la New Delhi.
După declanșarea invaziei rusești din Ucraina, pe 24 februarie, opinia publică și clasa politică din Suedia și Finlanda au basculat și au decis să rupă cu deceniile de neutralitate și să adere la NATO.
Propagandiști de război, un miliardar din fostul KGB, rude de oligarhi și primarul Moscovei ar fi vizați de restricțiile Uniunii.
Moscova a decis să suspende serviciile de asistență în țările care au sancționat Rusia după invadarea Ucrainei.
Au fost demise două figuri emblematice ale regimului pro-occidental de la Kiev, pe care Moscova își propunea să-l răstoarne în momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie.
Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat Europei circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, prin gazoducte care trec prin Georgia și Turcia.
După invadarea Ucrainei, multe mari companii suedeze și-au încetat activitățile în Federație.
Săptămâna trecută, Rusia și Ucraina ar făcut progrese în timpul unei reuniuni a experților lor militari, pe teren neutru, la Istanbul, în Turcia, cu privire la problema spinoasă a deblocării exporturilor de cereale din porturile ucrainene.
Mulți au salutat curajul Marinei Ovsianikova, pe fondul reprimării oricărei voci critice în Rusia, dar sunt și oameni care îi reproșează anii petrecuți la Pervy Kanal, o portavoce a propagandei Kremlinului.
Rusia a anexat peninsula ucraineană în 2014, prefigurând invazia pe scară largă de acum.
Turcia crede că negocierile au progresat semnificativ, pentru ca un acord să poată fi încheiat în această săptămână.
Gazprom ar fi invocat fără temei o situație de forță majoră pentru diminuarea fluxurilor de gaz.
Ministrul ucrainean de externe avertizează că Putin vrea o criză în toată Europa care să ducă la noi guverne favorabile Rusiei.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, Dmitri Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declarații războinice față de occidentali și a evocat distrugerile pe care le-ar putea provoca armele nucleare rusești.
Ucraina a distrus peste 20 de depozite de muniții și posturi de comandă rusești, anterior prea departe de linia frontului pentru a fi atinse de proiectilele tradiționale.
E o criză umanitară generată de fluxul de refugiați, pentru a cărei gestionare Chișinăul alocă importante resurse financiare.
Represiunea s-a accentuat și mai mult după 24 februarie, când trupele Moscovei au invadat Ucraina.
De la declanșarea invaziei armatei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, autoritățile au întărit represiunea contra vocilor critice la adresa puterii, blocând mass-media și rețelele sociale independente.
Campania Rusiei în Ucraina este dublată de un război informațional care, printre altele, își propune să descurajeze rezistența ucraineană. Kievul încearcă să contreze această campanie – pe de-o parte pentru a submina, la rândul său, moralul adversarului și, pe de altă parte, pentru a menține spiritul de luptă al societății. Prelungirea conflictului a impus, însă, și o adaptare a discursului liderilor ucraineni.
Aurul și mărfurile cu folosință militară sunt printre produsele restricționate.
Ucraina spune însă că zeci de civili au fost uciși sau răniți într-o clădire comercială lovită de rachetele rusești.
Invazia rusă din Ucraina, remarcă media internaţionale, a alertat cele trei țări baltice ex-sovietice, azi membre ale Uniunii Europene și NATO.
Războiul a zguduit piețele, a mărit inflația și a agravat o criză alimentară și energetică care amenință să destabilizeze cele mai vulnerabile ţări.
„Eu nu vreau să văd pe pista de concurs ucigaşi” – spune atleta ucraineană Iaroslava Mahucih.
Oamenii care au luptat de partea ucraineană ori au legături cu regimentul Azov, o fostă miliţie naţionalistă, sau cu autoritățile ucrainene „sunt separați de ceilalți și, adesea, pur și simplu dispar”.
Kievul a sistat imediat relaţiile cu regimul comunist de la Phenian, aşa cum procedase, anterior, şi cu dictatura de la Damasc.
Importantă, dar nu esențială, implicată, dar destul de distantă, România oficială nu obosește să se felicite pentru faptul că a intuit de multă vreme intențiile agresive ale Rusiei lui Putin. Ca de obicei, oficialii români se leagănă în periculoasa iluzie a convingerii că nimic nu trebuie schimbat în felul în care tratează teritoriul care desparte Bucureștiul de Moscova.
Conducerea regiunii Harkov va sprijini locuitorii care solicită într-un număr destul de mare alipirea la Rusia, potrivit presei guvernamentale ruse. În realitate, peste 85% dintre locuitorii din estul Ucrainei condamnă agresiunea rusă, iar persoanele citate de presa de la Moscova nu reprezintă autoritățile legitime ucrainene.
Armata rusă a lovit o zonă rezidențială cu rachete lansate de la mare distanță.
Ucrainenii cred însă că Moscova va pierde până la urmă cu politica de folosire a gazului ca armă.
Cazul este urmărit atent prin prisma tensiunilor ruso-americane sporite de invazia din Ucraina.
De regulă, notează agenţiile de presă, în Rusia detenția preventivă este prelungită sistematic, până la desfășurarea unui proces.