Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condamnat „ferm” atacurile.
Contraofensiva lor „a eșuat” - pretinde președintele rus, Vladimir Putin.
„S-a luat decizia de evacuare a populației pe o rază de 5 kilometri” – anunţă aşa-zisul guvernator din Crimeea anexată, Serghei Aksionov.
Cetățenii ucraineni sunt condamnați la pușcărie pentru corespondența cu rudele lor din Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Odesa a fost atacată cu 19 rachete de diferite clase la începutul zilei de 23 iulie, nouă fiind doborâte, potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene ucrainene. Cel puțin o persoană a fost ucisă în atac și 22 au fost rănite, inclusiv patru copii, a informat Serviciul de Stat de Urgență.
Între Budapesta și Kiev a izbucnit o dispută. Aceasta vizează prizonierii de război care urmau să fie transportați de pe teritoriul Federației Ruse în Ungaria. Kievul susține că aceștia sunt ținuți acolo împotriva voinței lor.
Sunt temeri că liderul din Belarus ar putea ceda presiunilor pentru redeschiderea frontului din nordul Ucrainei.
Numit de media internaţionale o figură cheie în relațiile dintre Kiev și Londra, diplomatul ar fi fost chemat acasă fiindcă l-ar fi criticat pe şeful statului.
Una dintre ultimele sale postări părea să-l atace, fără să-l numească, pe președintele Vladimir Putin: „un ins prăfuit, la putere de 23 de ani”.
„Relațiile Republicii Moldova cu diverse organizații internaționale, inclusiv cu NATO, reprezintă (o) decizie suverană și independentă.”
La solicitarea autorităților ucrainene, Interpol îi va da în căutare pe bărbații care au fugit de mobilizare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia şi Ucraina se ameninţă că vor considera ţintă militară orice navă care se îndreaptă spre porturi adverse.
Casa Albă a anunţat că ucrainenii ar putea primi aparatele spre sfârşitul anului.
Moscova și Beijingul s-au apropiat suplimentar după declanșarea, pe 24 februarie 2022, a invaziei ruse din Ucraina, pe care regimul comunist chinez refuză să o condamne.
Patronul lor, Evgheni Prigojin, le-ar fi spus că nu vor mai lupta în Ucraina, fiindcă „ceea ce se întâmplă pe front este o rușine”, și le-ar fi cerut să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”
Trupele de invazie ar fi amplasat mine noi în apropierea porturilor ucrainene.
Aceasta este nouă variantă a narațiunii „războiului NATO împotriva Rusiei”, lansată de presa prorusă de la Chișinău.
Regimul Putin este o constelație de clanuri pe care le unește frica și solidaritatea crimelor comise. Extremiștii pro-război și competiția dintre clanuri amenință acum puterea lui Putin.
Fostul premier Tony Blair fusese sfătuit să strângă relațiile cu Kievul în fața amenințărilor Rusiei.
Chinezii ocupă locul companiilor occidentale care au părăsit piața rusă după invazia din Ucraina.
Moscova promite să atace orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene pe care le bombardează de trei zile.
Șeful diplomației europene cere țărilor membre și un efort suplimentar pentru transportul cerealelor ucrainene.
Discuțiile s-au axat pe dezvoltarea relațiilor comerciale, inclusiv în privița cerealelor ucrainene blocate de forțele Moscovei.
Kievul spune că scufundarea crucișătorului rusesc Moskva arată că are capacitatea de a lovi ținte pe mare.
Ca membră a Curții Penale Internaționale, țara gazdă ar trebui să-l aresteze de cum ajunge, fiindcă a deportat copii ucraineni.
Mass-media online rusești apropiate serviciilor de securitate scriu că un depozit de muniții este în flăcări.
Washingtonul promite tot ajutorul într-un moment important al războiului.
Acesta este condus de un personaj care a girat și a participat la acțiuni ale partidului populist pro-moscovit Șor, ulterior scos în afara legii, în timp ce subalternii săi erau foarte activi în Transnistria separatistă și în Găgăuzia.
Rusia și-ar fi concentrat forțele în direcția orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde trupele ucrainene rezistă.
Reacție la Kiev: „o dovadă în plus” că Rusia „dorește să pună în pericol viața a 400 de milioane de oameni din diverse țări, care depind de exporturile de alimente ucrainene”.
