9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse. În așteptarea evenimentelor de la Moscova și de aiurea, Veridica și-a propus să afle ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în țările ex-comuniste și a apelat la corespondenții săi din țările respective.
Alături de militarii regimentului „Azov”, în Ucraina luptă mercenari care au sosit din Israel. Narațiunea falsă a fost lansată chiar de purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, fiind multiplicată de presa guvernamentală rusă.
Ea vrea să-și expime recunoştinţa față de generozitatea şi sprijinul poporului român pentru refugiaţii ucraineni.
Embargoul asupra petrolului rusesc ar echivala cu o bombă atomică pentru economia ungară – pretinde premierul Victor Orban.
În timp ce Moscova neagă că forţele sale au comis abuzuri, Kievul afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război. Şi Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război comise de trupele ruse.
În martie, anchetatorii au deschis un dosar contra lui Nevzorov după ce acesta postase pe social media că forţele armate ruse au bombardat deliberat o maternitate din oraşul ucrainean Mariupol.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
Pe agenda reuniunii G7, a treia de la începutul anului, figurează posibile sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Consiliul de Securitate Naţională din Statele Unite a calificat drept „iresponsabilă” afirmaţia potrivit căreia Washingtonul ar fi ajutat Ucraina să ucidă generali ruşi.
Societe Generale a convenit luna trecută să îşi vândă divizia din Rusia, Rosbank, către miliardarul Vladimir Potanin, devenind prima mare bancă occidentală care a anunţat ieşirea de pe piaţa din Rusia după invadarea Ucrainei.
De la declanşarea crizei din Ucraina și până acum, aproape 860.000 de oameni au venit în România, fugind de războiul din țara lor.
„Istoria s-a întors pe continentul nostru în cel mai crud mod cu putinţă” – a deplâns secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, înainte de prezentarea raportului său anual.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională
România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova vor ataca împreună regiunea separatistă transnistreană, potrivit unei dezinformări apărute în presa română. Dezinformarea a fost publicată în România, într-un text care conține o serie de dezinformări specifice propagandei rusești.
Ucraina a oferit adăpost multor opozanți belaruși, iar unii dintre ei luptă acum contra trupelor ruse.
Nazismul din Ucraina e un leit-motiv al propagandei ruse, deși președintele Volodimir Zelenski e evreu.
Totalul a depășit 850 de mii.
Poliţia de frontieră subliniază că Ucraina şi-a întărit şi frontiera cu regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova, unde tensiunile au escaladat.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.
Tătarii din Crimeea susțin războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, numit de Kremlin „operațiune specială”, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, tătarii s-au opus agresiunii ruse încă din 2014, când Moscova a ocupat și anexat Crimeea.
Partidele parlamentare de la București, atât PSD și PNL, la guvernare, cât și USR și AUR, în opoziție, şi-au retras, deja, reprezentanţii din aceste structuri, în urma invadării Ucrainei de către armata rusă.
Fluxul de refugiați continuă să scadă.
Mi-e teamă că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire acum – mărturisește Suveranul Pontif.
Compania de stat Konstrukta-Defense a încheiat un contract cu partea ucraineană pentru repararea și modernizarea echipamentelor militare, iar primul lot trimis în Slovacia din Ucraina va consta din zeci de vehicule blindate de recunoaștere BRDM-2.