NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Acum o săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul omologului său francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe la operațiuni NATO pe teritoriul României.
Surse guvernamentale germane, citate de agențiile internaționale de presă, au precizat că decizia survine după opt ore de discuții, calificate drept dificile, care s-au desfășurat la Paris, în cadrul așa-numitului format Normandia.
Un nou sondaj de opinie confirmă că românii sunt net pro-occidentali și foarte reticenți la adresa rușilor.
Pentagonul a pus în stare de alertă 8.500 de militari, despre care experţii spun că se pot oricând alătura, în Europa, pe flancul estic, celor 40 de mii din forţa de reacţie rapidă a NATO.
NATO amenință Rusia și mobilizează forțe semnificative la granițele acesteia, afirmă presa afiliată Kremlinului. De fapt NATO își consolidează flancul estic ca răspuns la amenințările Rusiei, iar forțele trimise de Alianță reprezintă o fracțiune din cei peste 100 de mii de militari mobilizați de Moscova.
Aceasta nu înseamnă, însă, că rușii nu-și vor putea mări efectivele în următoarea perioadă – a mai spus el.
Pentagonul a anunțat că 8.500 de militari au fost, deja, plasați în stare de alertă, ceea ce, potrivit experților, înseamnă că în cinci zile ei s-ar putea alătura forței de reacție rapidă a NATO, formată din 40 de mii de oameni.
Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Cetățenii americani aflați în Rusia riscă să fie hărțuiți, mai ales de poliție, care ar putea aplica arbitrar legile - avertizează diplomația de la Washington.
Kremlinul urmărește să-și păstreze imaginea pozitivă în perspectiva acțiunilor sale ulterioare, înlocuind amenințările cu noi înțelegeri în sfera înarmărilor cu rachete, a armamentului nuclear și, posibil, a spațiului cosmic, scrie pentru The Insider politologul Pavel Luzin.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.
Șeful diplomației americane a precizat, deja, că n-are niciun răspuns la așa-numitele garanții de securitate pretinse de ruși, care ar include înghețarea extinderii NATO spre est și limitarea activităților Alianței Nord-Atlantice în țările ex-comuniste admise după sfârșitul Războiului Rece.
Ca parte a aşa-numitelor garanţii de securitate pe care le solicită de la Occident, Moscova vrea retragerea trupelor pe care le numeşte străine, a echipamentelor militare şi armamentelor din ţările ex-comuniste ce nu erau membre ale Alianţei Nord-Atlantice în 1997.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România - a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Antrenaţi în gherila urbană şi în utilizarea de explozibili, agenţii ar urma să lovească, sub un fals drapel ucrainean, obiective din zonele controlate de rebelii pro-ruşi, ca să le ofere protectorilor acestora din urmă ocazia să intervină armat.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Washingtonului, primul între egali în NATO, repetă că politica uşilor deschise ale Alianței nu este subiect de negociere cu Moscova.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.
Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.