Jens Stoltenberg, diagnosticat cu zona zoster va purta convorbirile de la distanță.
Regiunea a revenit în centrul atenției generale, odată cu oficializarea candidaturilor Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.
Un important general american spune că influența militară a Rusiei în Marea Baltică va fi slăbită de primirea în Alianță a Suediei și Finlandei.
Și la vârful politicii din Bulgaria și România sunt militari în rezervă.
Peste două treimi nu cred că armata rusă va ocupa Republica Moldova.
Țările care doresc să adere la NATO trebuie să „internalizeze valorile şi principiile alianţei în materie de securitate şi combatere a terorismului” – insistă Ankara.
Polonia este unul din statele NATO cu cele mai reci relații cu Rusia. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la agresivitatea Moscovei în regiune, a cerut consolidarea prezenței NATO în flancul estic și a lansat un program ambițios de echipare a forțelor sale armate. Este, însă, Polonia capabilă să reziste, în cazul unui atac, suficient de mult până vin ajutoare?
Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz după invadarea Ucrainei: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţării în următorii câţiva ani şi modernizarea Bundeswehr, ale cărei echipamente sunt depăşite.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că NATO este „gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice amenințare, indiferent din ce parte ar veni ea”.
Turcia își reiterează obiecțiile.
Războiul din Ucraina a stârnit îngrijorare și în Republica Moldova, unde s-a înțeles cât de vulnerabilă este țara în cazul unui posibil atac rusesc. Neglijată ani de zile din lipsă de fonduri, incompetență sau în numele neutralității țării”, armata pare puțin pregătită să apere eficient țara. Occidentul încearcă să dea o mână de ajutor și promite echipamente.
Ministrul de Externe al Finlandei a anunţat marţi, la Davos, că cele două ţări nordice vor trimite delegaţii la Ankara săptămâna aceasta, în speranţa de a convinge Turcia să nu se mai opună candidaturii lor.
Țările occidentale duc un război prin proxy în Ucraina împotriva Rusiei și vor distrugerea acesteia, dar conflictul armat afectează mai mult Occidentul decât pe Rusia.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
Amenințarea Turciei că va bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost interpretată drept o încercare de a obține concesii de la Occident în contextul crizei economice. Politicile anterioare ale regimului Erdoğan – și chiar cele ale Turciei post-otomane în general – sugerează că Ankara vrea, de fapt, mai mult: să-și impună propriile imperative și percepții asupra aliaților.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Rușii cred că Finlanda și Suedia n-au motive să adere la Alianța Nord-Atlantică.
Duminică, finlandezii și-ar putea oficializa candidatura la NATO.
În același timp, diplomația rusă acuză Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” și nu crede că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „lipsită de importanță”.
Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Guvernarea de la Chișinău renunță la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în timp ce Vestul o înarmează pentru a o transforma într-un scut viu împotriva Rusiei, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator.net, care reia tezele despre prezența militară românească în Republica Moldova și sprijinul militar pe care Chișinăul l-ar oferi Ucrainei.
Peste trei sferturi dintre cetățeni și cei mai mulți parlamentari vor ca țara lor să fie admisă în Alianță.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
