Guvernarea PAS provoacă haos în Moldova, vrea să rupă relațiilor cu Gazprom, iar SUA pregătesc un succesor în locul Maiei Sandu, scrie un site apropiat politicilor promovate de Kremlin. Acesta mai scrie și că Maia Sandu pregătește o lovitură de stat împotriva ei însăși. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea proeuropeană de la Chișinău și să destabilizeze situația internă din Republica Moldova.
Războiul din Ucraina a readus în atenție o problemă care era cunoscută demult – dependența europeană de gazele rusești. Mai întâi s-a evocat posibilitatea impunerii unor sancțiuni europene, apoi Moscova a redus livrările, ceea ce a produs panică în anumite capitale occidentale. Ce pot face europenii pentru a scăpa de șantajul Rusiei și cât de tare ar trebui să se teamă de iarna care vine?
Această nouă reducere a furnizării de gaze ruseşti vine într-un moment în care ţările europene se străduiesc să îşi refacă rezervele înainte de venirea iernii.
Decizia a fost luată pe fondul problemelor de aprovizionare cu gaze rusești.
Uniunea Europeană acuză Moscova că-și folosește energia ca armă.
Ucrainenii cred însă că Moscova va pierde până la urmă cu politica de folosire a gazului ca armă.
Cândva cel mai apropiat satelit al Moscovei, devenită între timp membră a UE și NATO, Bulgaria s-a îndepărtat în ultimii ani de Rusia, deși într-un ritm lent. Procesul a fost accelerat în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, Kremlinul încă mai poate conta pe o varietate de politicieni și spioni, pe o rețea de dezinformare și propagandă pentru a-și promova interesele la Sofia.
Europa se teme însă de o întrerupere prelungită, care ar agrava criza gazelor cu majorări de prețuri pentru consumatori.
Graţie acestui sistem, Rusia va putea ocoli infrastructura de plată occidentală, iar plăţile vor fi făcute prin intermediul depozitarului central din Rusia – a explicat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.
Guvernul de la Sofia precizează că gazul american va costa mai puțin decât cel rusesc.
Noul sistem al Rusiei pentru plata gazului, implicând deschiderea de conturi la Gazprombank unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble, oferă spaţiu de mişcare unor ţări care ar continua să cumpere gaze ruseşti, distrugând frontul unit al blocului împotriva Moscovei.
Presa și unii politologi ruși au început să îndemne deschis Moscova să penalizeze Republica Moldova pentru „ieșirile” guvernării din ultimul timp, precum interzicerea simbolurilor „Z”, „V” și, în special, a panglicii Sf. Gheorghe – primele asociate direct cu agresiunea asupra Ucrainei, ultima considerată un simbol al armatei ruse.
Berlinul, cel mai mare importator european de gaze din Rusia, a anunțat că preia controlul temporar asupra filialei germane a Gazprom, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu gaze.
Preţurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit intenţionat de gigantul energetic rus Gazprom din vară încoace.
Încă de pe vremea când conducea guvernul de la Berlin, Schröder a fost acuzat că, prin politicile sale, agravează dependența Europei de hidrocarburile rusești, iar un politolog britanic l-a numit cel mai iresponsabil cancelar german de după Adolf Hitler.
Ea subliniază că negociatori în acest proces pot fi doar Moldovagaz, președintele și Guvernul Republicii Moldova.
Deputații partidului prezidențial Acțiune și Solidaritate, care domină Parlamentul și a format Guvernul, au sugerat că acțiunile concernului rus Gazprom, inclusiv condițiile financiare ale noului contract de livrare a gazului, sunt de natură politică.
Gigantul energetic rusesc Gazprom ameninţă, din nou, că va sista livrările de gaze dacă, până pe 20 ianuarie, nu-şi primeşte banii.
Vicepremierul Andrei Spînu crede că Gazprom, în calitate de acționar principal al Moldovagaz, ar putea face o concesie Republicii Moldova.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.
Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri - amintește fosta deputată liberală Vitalia Pavlicenco, promotoare a reunificării Republicii Moldova cu România.
Moscova e suspectată că limitează premeditat livrările, pentru a forța mâna Occidentului în mai multe dosare politice în dispută și pentru a obține deschiderea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.
Gazoductul ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către reducerea dependenței de gazele rusești. Cât timp însă prețul la Gazprom rămâne mai mic decât pe piețele europene, gazoductul e doar decorativ.
La începutul săptămânii, purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, a spus că termenul de plată, 22 noiembrie, a fost depăşit, iar Gazprom a notificat Republica Moldova că în decurs de 48 de ore va fi sistată livrarea.
Notificarea vine la scurt timp după ce ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov.
Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe - a declarat, la Moscova, şeful diplomaţiei de la Chişnău, Nicu Popescu.
Minskul afirmă că ia în calcul blocarea funcţionării gazoductului Yamal-Europa, care traversează Belarusul şi alimentează cu gaz rusesc Polonia şi Germania.
Kremlinul afirmase că negocierile Rusiei cu Republica Moldova sunt strict comerciale şi negase orice agendă politică ascunsă.
Anunțat cu mare pompă drept un mare succes al Republicii Moldova pentru livrările de gaze din Rusia, noul contract cu Gazprom nu este tocmai cel mai reușit, nici din punct de vedere economic și nici din punct de vedere politic.
Comisia Europeană a anunțat că acordă un ajutor financiar de 60 de milioane de euro pentru a sprijini Republica Moldova în depășirea crizei energetice.
Rușii susțin că guvernul pro-occidental de la Chișinău trebuie să le plătească peste 700 milioane de dolari.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.