LUNI, 20 ianuarie 2025, ZIUA 1062: Aproape jumătate de milion de militari ruși ar fi fost uciși pe front.
Într-un moment în care experții militari spun că invazia trupelor ruse în Ucraina s-a împotmolit, din cauza rezistenței trupelor Kievului și a lipsei de motivație a soldaților ruși, președintele Vladimir Putin a reluat argumentele folosite în momentul declanșării atacului, pe 24 februarie.
Mulți dintre aceștia au facilitat și au beneficiat nemijlocit de acțiunile ilegale ale Kremlinului încă din 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
Comentatorii notează că fabricarea unor dosare de terorism pentru pentru ucrainenii și tătarii indezirabili e o practică obișnuită în Crimeea ocupată.
La începutul lunii, Statele Unite au afirmat că dețin probe potrivit cărora Rusia intenționează să filmeze false atacuri ucrainene, pentru a avea un pretext ca să invadeze țara vecină.
Un tren militar ar fi revenit în garnizoana din regiunea Nijni Novgorod, la peste o mie de kilometri distanță de Ucraina.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
În decembrie 2021, liderii celor două republici fantomă, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Ministerul de Externe le recomandă ferm cetățenilor români evitarea deplasărilor în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014, în zona de est a Ucrainei, unde trupele Kievului se confruntă cu secesioniștii pro-ruși, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi cu Belarus.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
El a repetat că nu va trimite militari în Ucraina nici măcar pentru evacuarea cetățenilor americani fiindcă, dacă aceștia s-ar ciocni în teren cu trupele ruse, s-ar putea declanșa un război mondial.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
Rusia, adaugă el, nu-şi poate asigura securitatea pe seama securităţii Ucrainei şi nu-i poate nega dreptul de a aspira la admiterea în Uniunea Europeană şi NATO.
De la declanşarea crizei, România şi-a exprimat consecvent şi fără echivoc susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Procurorii atrag atenția că, potrivit Convenției de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile în timp de război, îi este interzis statului ocupant să recruteze în armată populația civilă din teritoriile ocupate.
Odessa, oraș-port din sudul Ucrainei, s-a transformat într-o bază militară NATO, potrivit unei narațiuni din presa rusă. Aceasta denunță și exercițiile NATO la Marea Neagră și cataloghează Odessa și sudul Ucrainei drept pământuri rusești aflate sub ocupație străină.
În caz de acțiuni militare, va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune – afirmă președintele Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Declanşat în 2014, la scurt timp după ce Moscova a anexat, fără luptă, peninsula ucraineană Crimeea, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu peste 13 mii de morţi şi circa un milion şi jumătate de persoane refugiate.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
La începutul lunii, FSB anunța că a prins trei spioni ucraineni, dintre care unul ar fi pregătit un atac cu explozibili.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Cu rădăcini legate de nazismul austriac și decenii în șir hotărât antisovietic, FPÖ a făcut, în 2008, ceea ce agențiile internaționale de presă numesc un viraj și a susținut invazia rusească din Georgia.