Opoziția din Belarus nu are nicio speranță ca alegerile prezidențiale din 26 ianuarie să fie corecte. Autocratul Alexandru Lukașenko, la putere de 30 de ani, va obține un nou mandat, iar țara va rămâne în dezacord cu Occidentul și în strânsoarea Rusiei.
O mănăstire ortodoxă din Minsk colectează fonduri de ani de zile pentru a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia. O parte din bani provin din activități desfășurate în țări din UE.
În Occident, Mănăstirea Sf. Elisabeta nu vorbește niciodată despre activitățile, poziția politică și activitatea sa ideologică. De obicei, reprezentanții mânăstirii spun oamenilor că banii strânși din vânzări la târguri sunt direcționați pentru „sprijinirea oamenilor din Ucraina”. Cu toate acestea, nu precizează la cine anume ajung banii. Pare că acești oameni au uitat de cuvintele „Să nu furați, să nu mințiți, nici să nu vă înșelați unii pe alții” (Cartea Leviticului, 19:11).
111 drone au fost lansate asupra Ucrainei.
Noul pachet european de sancțiuni vizează inclusiv flota din umbră a Rusiei.
Izolat de comunitatea internațională pentru abuzurile regimului său, liderul autoritar al Belarusului se comportă din ce în ce mai mult ca un simplu guvernator al uneia dintre provinciile Rusiei.
Belarusul a permis o explozie a contrabandei cu produse ca țigările, iar această politică reprezintă o amenințare pentru securitatea Uniunii Europene.
Volumul mare și ingeniozitatea traficanților ridică semne de întrebare, însă metodele folosite pentru a introduce produsele de contrabandă în Uniunea Europeană (UE) aduc în atenție probleme mai profunde legate de securitatea frontierelor și viitorul stabilității UE.
Svetlana Tihanovskaia susține că nu este încă momentul unor manifestații de stradă.
E posibil ca Aleksandr Lukașenko să îl pregătească pe șeful administrației sale prezidențiale, Dmitri Krutoi, pentru a-i fi succesor. Krutoy este considerat a fi ferm pro-rus.
În prezent, în presă s-a vehiculat numele lui Dmitri Krutoi, șeful administrației prezidențiale, cel care îl însoțește adesea în deplasări și care chiar i-a ținut locul dictatorului în vârstă de 70 de ani la unele întâlniri cu oficiali ruși. Așadar, cine este Krutoi și este el cu adevărat persoana potrivită care să-i calce pe urme lui Lukașenko?
Iluzia suveranității economice a Belarusului pare să se erodeze rapid.
Proiectul de întărire a frontierelor cu Rusia şi Belarus a fost lansat în primăvară
Iluzia suveranității economice a Minskului pare să se erodeze rapid. Deși conectarea la Rusia poate părea benefică pe termen scurt, pe termen lung va frâna creșterea economică a Belarusului.
Belarusul simte efectul sancțiunilor occidentale, așa că se pare că regimul Lukașenko încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul „dând la schimb” niște prizonieri politici. O parte a opoziției din Belarus consideră că Occidentul ar trebui să facă niște concesii dacă asta ar duce la eliberarea mai multor prizonieri. Alții resping o astfel de mișcare, spunând că dacă Lukașenko eliberează prizonieri, asta înseamnă că presiunea asupra regimului funcționează.
Belarusul simte efectul sancțiunilor occidentale, așa că se pare că regimul Lukașenko încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul „dând la schimb” niște prizonieri politici.
Pavel Matsukevich spune că Aleksandr Lukașenko a eliberat unii opozanți pentru că știe că îi poate arunca oricând în închisoare, nu pentru că s-a înțeles cu Occidentul.
Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.
Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.
Acesta a implicat 206 oameni – câte 103 de fiecare parte.
Sabotorii infiltraseră instituţii guvernamentale locale şi centrale, inclusiv companiile de stat care implementează contracte militare.
Aceasta ar fi întreprinsă sub supervizarea Naţiunilor Unite și ar viza aproximativ 10.000 de persoane pe an.
Cel puțin nouă drone care vizau Ucraina ar fi intrat luna trecută în spațiul aerian belarus.
Kievul avertizează asupra actelor neprietenoase din partea unui aliat fidel al Moscovei.
Parteneriatul strategic dintre Moscova și Beijing s-a adâncit și mai mult de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Ministrul Apărării, Viktor Hrenin, repetă declarațiile președintelui Aleksandr Lukașenko.
Orice problemă care poate stârni emoții puternice și poate dezbina oamenii este exploatată din plin de Moscova. Canalele de comunicare pro-ruse au pătruns în mod semnificativ internetul și rețelele sociale din Polonia și din țările din Europa de Est.
Belarusului e condus, de trei decenii, de președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, cotat drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al Rusiei.
Ea susține că în fiecare zi în țară sunt arestate 15-20 de persoane.
La 20 iulie s-au împlinit 30 de ani de la instaurarea regimului lui Aleksandr Lukașenko. În urmă cu patru ani, stabilitatea sa politică în Belarus a fost grav subminată de proteste în masă: atunci, belarușii cu vederi democratice au cerut organizarea de noi alegeri și au susținut-o pe Svetlana Tihanovskaia. Dispersarea manifestanților a fost urmată de o represiune brutală ce i-a forțat pe mulți dintre ei să plece în străinătate, inclusiv pe liderul forțelor democratice. Veridica a discutat cu liderul opoziției belaruse despre starea actuală a opoziției, despre eliberarea deținuților politici și despre așteptările pe care putem să le avem de la alegerile prezidențiale din Belarus de anul viitor.